Update articol:

Când percepțiile publice întâlnesc realitatea economică (Laurențiu Stan)

Autor: Laurențiu Stan (Value Growth Advisor)

Percepția populației, surprinsă de sondajele de opinie, poate fi contrazisă de realitățile economice sau politice. De altfel, chiar dacă este probabil ca românii chiar să gândească așa cum reiese din sondaje, anumite semnale de alarmă apar atunci când vedem ce diferențe majore au fost între rezultatele sondajelor din campania electorală recentă.

Oferta electorală a fost din nou bogată și variată. Unii dintre actorii politici s-au concentrat pe oferte atractive de creșteri și scăderi sau, mai bine zis, pe întrebări adresate electoratului, respectiv dacă și-ar dori salarii și pensii mai mari, dar și scăderi de prețuri în același timp. De parcă ar fi cineva care nu și-ar dori mai mulți bani pentru cumpărături mai ieftine! Alții au îndemnat alegătorii să nu-și lase viitorul furat, fără a da prea multe indicii despre cine ar putea fi hoții și cum ar trebui pedepsiți dacă ar fi prinși în flagrant delict și nici prea multe detalii despre cum văd ei acel viitor. Sunt și candidați care știu deja ce le trebuie românilor și la ce visează aceștia, având o listă lungă de acțiuni necesare pe care, bineînțeles, le vor pune în aplicare mult mai repede și mai bine decât actualii ocupanți ai fotoliilor dorite, dacă ar fi aleși.

Deși majoritatea institutelor de sondare a opiniei publice au fost preocupate, în mod firesc, de opțiunile politice ale alegătorilor, au fost și unele case de sondare care au cerut românilor opinia cu privire la viitorul țării lor, atât din perspectivă socială, cât și din punct de vedere economic. Un exemplu în acest sens este sondajul realizat în luna mai de INSCOP la comanda News.ro, care a abordat, pe lângă intenția de vot a eșantionului de 1100 de persoane la alegerile de anul acesta, și teme sociale și economice.

Întrebați în ce direcție cred că se îndreaptă lucrurile în România, 60% dintre cei intervievați consideră că direcția este greșită, în timp ce 33% s-au arătat mai optimiști, iar 7% nu știu în ce direcție se îndreaptă țara în care trăiesc. În schimb, la întrebarea ”Credeți că România de mâine condusă de copiii de azi va arăta mai bine mai rău sau la fel?”, mai mult de jumătate din numărul respondenților cred că va arăta mai bine, 29% că va arăta mai rău, iar 15% că va fi la fel, cei mai optimiști fiind tinerii între 18 și 29 de ani, cu studii superioare și venituri peste medie, care trăiesc în Capitală și în orașele din vestul țării. Cele mai mari îngrijorări sunt traficul și consumul de droguri, calitatea sistemului de educație și pregătirea deficitară, precum și starea economiei și lipsa locurilor de muncă bine plătite.

În ceea ce privește evoluțiile economice din următoarea perioadă, conform aceluiași sondaj realizat de INSCOP, peste două treimi din cei intervievați se așteaptă ca prețurile să crească, 13% să rămână la fel și 17% (optimiștii incurabili) să scadă. În același timp, peste 40% dintre ei se așteaptă ca numărul locurilor de muncă și investițiile în economia românească să crească.  Din punctul meu de vedere, aceste trei întrebări au fost bine alese, iar răspunsurile sunt, cumva, bazate pe realitățile economice. Accentul pus de guvernele ultimilor ani pe creșterea investițiilor este de natură a genera, teoretic, mai multe locuri de muncă pentru finalizarea proiectelor. Creșterea numărului locurilor de muncă, împreună cu creșterea salariilor, rezultă în creșterea consumului populației, adică o cerere mai mare pentru produse și servicii. Cererea nu este, de regulă, susținută imediat de o creștere similară a ofertei, ceea ce conduce la o majorare a prețurilor, așa cum se așteaptă și o mare parte dintre români.

Deși creșterea numărului de locuri de muncă și a salariilor sunt, în general, vești bune pentru economie, acestea trebuie privite într-un context mai larg. Spre exemplu, creșterea cu 400 lei a salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2024, anunțată în campanie electorală pentru alegerile locale și europarlamentare, are efecte pozitive mai mult pentru stat decât pentru salariați. În urma acestei creșteri a salariului minim, statul va încasa în plus impozite de 2,3 miliarde lei în acest an și peste 5,5 miliarde lei în 2025. Pentru angajați, creșterea de 284 lei a salariului minim net este cu siguranță de bun augur, însă ar trebui luată în calcul și inflația, care mușcă o bucată consistentă din puterea de cumpărare. Pentru mediul de afaceri însă, această veste este una neplăcută, având în vedere că aproximativ 760.000 de salariați, adică 14% din numărul total de salariați activi sunt încadrați cu salariul minim pe economie. Creșterea costurilor cu forța de muncă va afecta anumite sectoare economice în care nivelul salariilor este mai mic decât media, cum sunt comerțul și transporturile, efectul cel mai probabil fiind creșterea prețurilor produselor și serviciilor din aceste domenii (inflație!), dublat, în cel mai rău caz, de reducerile de personal sau chiar falimentul (deja numărul microîntreprinderilor și al PFA-urilor care s-au închis de la începutul anului e cu 15% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut), ceea ce ar avea o influență negativă asupra economiei în general. În plus, creșterea salariului minim brut are și alte efecte, printre care creșterea contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate datorate de cei care obțin venituri din activități independente, câștiguri din tranzacții la bursă sau dividende – alte taxe încasate de stat în defavoarea întreprinzătorilor privați.

Într-un alt sondaj de opinie, realizat de către AtlasIntel la solicitarea Digi24, românii au văzut creșterea taxelor ca fiind cea mai mare greșeală a guvernului actual, creșterea prețurilor sau, mai bine zis, incapacitatea de a domoli inflația, fiind pe locul doi.

Credibilitatea institutelor de sondare este pusă astfel sub semnul întrebării, diferențele fiind prea mari pentru a fi justificate doar prin metoda folosită, pentru că în ultimă instanță s-au utilizat mereu proceduri diferite, dar nu au fost discrepanțe de dimensiunea celor pe care le vedem acum. Am citit zilele acestea  explicațiile și părerile mai multor specialiști în sondaje pe această temă care nu au făcut decât să-mi întărească opinia că sondajele sunt realizate pentru a fi pe placul clientului.

Sondajele referitoare la percepția populației asupra stării și evoluției economiei pot influența, într-o anumită măsură, intenția de vot și preferința pentru o anumită culoare politică. Doar dacă vom fi capabili să gândim cu mintea limpede și să nu ne lăsăm influențați de rezultatele unor sondaje ale căror metode și niveluri de reprezentativitate nu ne sunt suficient de clare, am putea spera că vom avea un viitor pus la adăpost de cei care vor să și-l însușească în mod ilicit.

BVB | Știri BVB

GREEN TECH INTERNATIONAL S.A. (GREEN) (07/02/2025)

Notificare initiere Acord de Facilitate

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (07/02/2025)

Finalizarea achizitiei companiei Crucea Power Park SRL

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (07/02/2025)

Semnarea unui contract semnificativ de catre Dendrio Solutions

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (07/02/2025)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)