Fondul suveran al Norvegiei a propus reducerea ponderii obligațiunilor guvernamentale în portofoliul său de investiții, în valoare de 2,3 trilioane de dolari, măsură care ar afecta în principal deținerile sale de titluri de Trezorerie americane, în contextul în care încearcă să își diversifice expunerea la risc și să își majoreze randamentele, potrivit CNBC.
Conducerea Norges Bank Investment Management (NBIM) a recomandat, într-o scrisoare adresată Ministerului norvegian de Finanțe și făcută publică vineri, reducerea ponderii subindicelui obligațiunilor guvernamentale din portofoliul de instrumente cu venit fix de la 70% la 50%. Potrivit NBIM, acest nivel ar asigura suficientă lichiditate în perioadele de turbulențe pe piețe, permițând în același timp fondului să urmărească randamente mai mari prin alte investiții.
Reconfigurarea propusă ar reduce treptat ponderea titlurilor de Trezorerie americane în portofoliul de obligațiuni al NBIM de la 34,1% la 21,9%, iar expunerea pe zona euro ar scădea de la 16,8% la 14,1%. În schimb, ponderea obligațiunilor guvernamentale japoneze ar urma să crească de la 4,6% la 7,4%.
NBIM dorește, de asemenea, să înceapă să pondereze deținerile de obligațiuni guvernamentale în funcție de valoarea de piață, în locul produsului intern brut, având în vedere nivelurile ridicate ale datoriei în aproape toate economiile dezvoltate.
Titlurile de Trezorerie americane, sub presiune
Potențiala schimbare vine într-un moment sensibil pentru piața titlurilor de Trezorerie americane, în condițiile în care randamentele obligațiunilor pe termen lung au urcat la maximele ultimului deceniu, pe fondul preocupărilor investitorilor privind traiectoria fiscală a SUA și creșterea poverii datoriei publice.
„Cumpărătorii și deținătorii tradiționali și de încredere ai titlurilor de Trezorerie americane sunt sub presiune”, a declarat economistul Mohamed El-Erian pentru CNBC, menționând Japonia, China și statele din Golf.
Referindu-se la propunerea NBIM de a-și reduce propria expunere pe titlurile de Trezorerie americane, El-Erian a declarat:
„Dimensiunea nu este mare, dar semnalul că deținătorii și cumpărătorii tradiționali devin mai puțin de încredere este unul foarte important.”
NBIM intenționează, în schimb, să majoreze ponderea instrumentelor americane cu venit fix, altele decât obligațiunile guvernamentale, precum obligațiunile corporative, de la 16,2% la 27,6%.
CEO-ul NBIM, Nicolai Tangen, și guvernatoarea băncii centrale a Norvegiei, Ida Wolden Bache, au afirmat că fondul ar putea obține prime de randament mai mari prin diversificarea către active cu un grad mai ridicat de risc, precum titlurile garantate cu ipoteci (MBS), considerând că poziția sa de investitor pe termen lung îi permite să gestioneze astfel de expuneri.
Tangen și Wolden Bache au arătat că titlurile garantate cu ipoteci, devenite notorii în timpul crizei financiare din 2008, tind să evolueze în direcția opusă acțiunilor în perioadele de criză și ar putea astfel asigura o „reducere suplimentară a volatilității”, comportamentul lor fiind mai apropiat de cel al obligațiunilor guvernamentale decât de cel al obligațiunilor corporative.
NBIM deține în prezent aproximativ 1,65 trilioane de dolari în acțiuni, reprezentând aproape 1,5% din totalul acțiunilor companiilor listate la nivel mondial, precum și 592 de miliarde de dolari în instrumente cu venit fix.
Fondul a fost înființat în 1998 pentru a investi veniturile obținute de Norvegia din petrol, în baza unor reguli stricte menite să îi asigure sustenabilitatea pe termen lung. În ultimele trimestre, acesta a obținut profituri record din investițiile sale masive în companii tehnologice americane și asiatice și în companii care beneficiază de boom-ul inteligenței artificiale, inclusiv producători de semiconductori.
Tangen a avertizat însă că asemenea niveluri ale randamentelor nu vor putea fi susținute în cazul unei scăderi puternice a piețelor. În primul trimestru din 2025, fondul a trecut la o pierdere de 40 de miliarde de dolari, în contextul în care investitorii și-au redus apetitul pentru risc.
Un test de stres realizat recent de NBIM a estimat că o corecție a sectorului inteligenței artificiale ar putea șterge 740 de miliarde de dolari, echivalentul a 35% din valoarea fondului.