La aproape două decenii de la aderare, apartenența României la Uniunea Europeană se vede inclusiv în investițiile care au schimbat țara noastră. Fondurile europene au adus capital suplimentar pentru infrastructură, administrații locale, companii, proiecte. Prin cea mai nouă analiză BT descoperim care este dimensiunea financiară a acestor fonduri și cum funcționează mecanismele de finanțare.
Între 2007 și septembrie 2026, România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UE și a contribuit cu 38,81 miliarde de euro. Diferența de aproape 79 de miliarde de euro arată dimensiunea beneficiului financiar direct al apartenenței la Uniunea Europeană, fiind și un accelerator al convergenței.
Cadrul financiar multianual
Bugetele multianuale ale Uniunii Europene stabilesc, pentru perioade de șapte ani, prioritățile de finanțare pentru infrastructură, economie, agricultură, educație și cercetare. Acest sistem oferă continuitate proiectelor mari, a căror pregătire și implementare se pot întinde dincolo de perioada bugetară. Un rol central în planificare îl are politica de coeziune, prin care sunt finanțate proiecte destinate reducerii decalajelor de dezvoltare dintre regiuni – de la infrastructură și servicii publice la susținerea companiilor și dezvoltarea competențelor.
Fondurile europene sunt planificate prin cadrul financiar multianual (CFM), iar în cazul României au fost următoarele:
CFM 2007 – 2013: România învață să transforme fondurile europene în investiții
Primii ani după aderare au însemnat pentru România două procese în paralel: modernizarea infrastructurii și construirea capacității de a atrage și utiliza fonduri europene. Primele fonduri europene primite de România au mers către transport, mediu, dezvoltare regională, capital uman și consolidarea administrației. Câteva dintre cifrele care arată impactul primelor fonduri europene se referă la cei 368 de kilometri de drumuri noi, 1.900 de kilometri de străzi modernizate și la cele 2.900 de IMM-uri susținute.
CFM 2014 – 2020: De la acumularea de experiență la investiții la o scară mai mare
După experiența acumulată în primii ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă etapă de utilizare a fondurilor europene. Investițiile au crescut ca amploare și s-au diversificat, de la infrastructură și dezvoltare regională la competitivitate, cercetare, tehnologie, educație și dezvoltarea competențelor. Fondurile au fost de aproape 52 de miliarde de euro, iar raportul dintre încasările totale și valoarea programată a fost de 98,2%, ceea ce indică valorificarea unei părți foarte mari din finanțarea disponibilă.
CFM 2021 – 2027: De la modernizare la transformarea economiei
Actuala generație de fonduri europene duce investițiile într-o nouă etapă, de la recuperarea decalajelor de infrastructură către transformarea economiei. Infrastructura rămâne o prioritate, însă finanțările pun accent tot mai mare pe digitalizare, sănătate, educație, tranziția verde și creșterea competitivității economiei. România are programate finanțări de aproape 51 de miliarde de euro pentru această etapă. În primele nouă luni din 2026, încasările aferente acestei generații de fonduri europene au fost de 7,12 miliarde de euro. Raportul dintre încasările cumulate și valoarea programată este de aproximativ 40,7%.
Dincolo de Cadrul financiar multianual: noi surse de finanțare pentru dezvoltare
Pe lângă fondurile primite prin Cadrul financiar multianual, România are acces la o paletă tot mai diversificată de instrumente europene și internaționale de finanțare, care susțin investiții, reforme și dezvoltarea pe termen lung:
- PNRR: combină granturile și împrumuturile pentru finanțarea investițiilor și reformelor, plățile fiind condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte. Până în septembrie 2026, pe componenta de granturi, balanța Ministerului Finanțelor arată peste 8,6 miliarde euro.
- SAFE: instrument european de împrumut destinat consolidării securității și apărării, cu un plafon de aproape 17 miliarde de euro. În august, Ministerul Finanțelor a anunțat disponibilizarea unei prefinanțări de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
- Fondul pentru Modernizare: instrument distinct de CFM, finanțat din veniturile generate prin licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS. Susține investițiile în energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii energetice și creșterea eficienței energetice.
- Granturile SEE și Norvegiene: completează finanțările europene prin programe susținute de Norvegia, Islanda și Liechtenstein sau exclusiv de Norvegia, având ca obiectiv reducerea disparităților economice și sociale.
- Programul de Cooperare Elvețiano-Român: aduce finanțare și expertiză în domenii precum dezvoltarea economică, eficiența energetică, serviciile sociale și consolidarea societății civile.
- Cooperarea teritorială (Interreg): proiecte comune și dezvoltarea comunităților din regiunile de frontieră prin programele de cooperare ale României cu Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.
10 analize BT pentru cei 20 de ani ai României în UE
În 1 ianuarie 2027, România aniversează 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Banca Transilvania a lansat o serie de analize săptămânale despre evoluția României în ultimele două decenii. Prima dintre acestea a fost despre Pariul pe România, la 20 de ani de la aderarea la UE, iar cea de a doua s-a referit la Cele două cifre care arată cât de mult a recuperat România din decalajul față de Uniunea Europeană.