Autor: Christian Bogaru

Ca reacție a izolării de comerțul internațional în dolari, Rusia accelerează adoptarea yuanului și a criptomonedelor în tranzacțiile sale. O diversificare care s-ar putea răspândi și care ar putea ridica întrebări cu privire la potențialul sfârșit al hegemoniei dolarului.

Care sunt riscurile ca sancțiunile impuse Rusiei să se întoarcă împotriva celor care le-au impus, americanii și europenii? CEO-ul băncii JPMorgan, Jamie Dimon, a avertizat încă de la începutul lunii martie cu privire la “consecințele neintenționate” ale interdicției Rusiei de a utiliza sistemul interbancar Swift: „A fi exclus din Swift înseamnă că nu pot folosi un instrument de comunicare interbancar. Asta nu înseamnă că nu pot face afaceri.”

Astfel, excluderea Rusiei din Swift și înghețarea rezervelor în dolari ale Rusiei ar putea accelera adoptarea yuanului pe scena internațională, ca urmare a acceptării Rusiei în sistemul de plăți interbancare transfrontaliere CIPS, alternativa chineză a Swift-ului. Deocamdată, yuanul reprezintă doar 2-4% din comerțul mondial, față de 40% pentru dolar, însă conflictul ucrainean și sancțiunile economice impuse Rusiei vor avea ca efect oficializarea CIPS, despre care nu s-a vorbit până acum și, implicit, creșterea yuanului. Încă de luni, 28 februarie, după anunțarea sancțiunilor, prețul acțiunilor companiilor chineze HyUnion Holding și Beijing Infosec a crescut cu 10% și, respectiv, 20% – ce au în comun este faptul că ambele sunt conectate la CIPS.

Mai mult decât atât, la nivel mondial, ponderea dolarului în rezervele băncilor centrale a scăzut de la 71% la 59% în ultimii douăzeci de ani. Criza ucraineană a reaprins îndoielile unor analiști cu privire la legitimitatea dolarului.

Astfel, unii analiști văd o configurație multipolară în curs de apariție, cu o zonă asiatică dominată în cele din urmă de yuan. O altă optică este prezentată de către cei care nu cred într-o de-dolarizare puternic accelerată și resping ideea unui dolar menținut de teroare. Aceștia susțin că trecerea de la 70 la 59% din rezervele băncilor centrale se datorează în principal oficializării euro și apoi sosirii yuanului pe piețele internaționale. Consideră că acesta este un declin natural, mai degrabă decât o respingere a dolarului.

Criza ucraineană duce, inevitabil, la adoptarea criptomonedelor și la aprecierea francului elvețian. Astfel, deși sfârșitul hegemoniei dolarului nu este încă o certitudine, insecuritatea globală care a urmat înghețării rezervelor și activelor rusești ar trebui să încurajeze investitorii să se îndrepte spre aurul fizic, a cărui creștere încă moderată a prețului din ultima săptămână (+3%) ar putea să se accelereze. De asemenea, francul elvețian își joacă din plin rolul de refugiu, cu o creștere de la 0,96 la 0,99 euro într-o săptămână.

De asemenea, tot mai mulți investitori se îndreaptă spre investiții în criptomonede. Astfel, ca urmare a caracterului descentralizat al acestor sisteme, investitorii se simt puși la adăpost față de fluctuațiile diverselor monede guvernate de state.

Firma internațională de avocatură “Bogaru Christian” (BCHLAW), cu birouri în Geneva și București, a dezvoltat o largă expertiză și know-how în dreptul afacerilor internaționale, cu o predilecție puternică pentru drept societar, drept financiar (hedging, criptomonede, DEFI etc.) și drept comercial internațional.

Sursa: Bilan Elveția