Prețuri record la pompă, deficitul de motorină care se profilează chiar acum când începe sezonul de vară și o OPEC necooperantă sunt probabil motive pentru multe dureri de cap în rândul oficialilor guvernamentali din întreaga lume. Totuși, acestea sunt, de fapt, manifestări ale unor probleme mai profunde din industria energetică, scrie oilprice.com.

Investiții insuficiente

În ultimul deceniu, Europa și, într-o măsură mai mică, dar nu mai puțin semnificativă, America de Nord, și-au făcut misiunea de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a crește dependența de energie regenerabilă.

Acest lucru a provocat un exod al investitorilor din petrol și gaze și apariția așa-numitei tendințe de investiții ESG. Banii pentru noi dezvoltări de petrol și gaze au devenit mai dificil de atins pe măsură ce băncile se alătură mișcării ESG, iar companiile au fost nevoite să reducă cheltuielile.

Ministrul petrolului al Arabiei Saudite a avertizat că investițiile insuficiente în petrol și gaze ar avea un efect de bumerang asupra consumatorilor și nu este singurul avertisment. Mulți oficiali OPEC au spus același lucru, dar, aparent, fără rezultat.

Agenția Internațională pentru Energie a spus anul trecut că lumea nu are nevoie de noi explorări de petrol și gaze, deoarece nu vom mai avea nevoie de aprovizionare cu petrol sau gaze noi. Dar, doar câteva luni mai târziu, AIE și-a schimbat tonul, solicitând OPEC să sporească producția, ceea ce a demonstrat una dintre realitățile dure ale industriei energetice: nu poți inversa în câteva luni un proces care se desfășoară de ani de zile.

Rate scăzute de descoperire

Un subiect despre care nu se vorbește prea mult, rata medie a noilor descoperiri de petrol și gaze este, într-un fel, comparabilă cu rata medie de conversie a panourilor solare: este cu mult sub 30 la sută.

Bloomberg a raportat recent că trei sonde pe care Shell le-a forat în largul Braziliei nu au avut rezultat. Shell plătise un miliard de dolari pentru drepturi de forare în zonă și a petrecut trei ani forând pentru a ajunge să fie cu mâinile goale. De asemenea, Exxon nu a reușit să exploateze rezerve semnificative de petrol în blocurile sale braziliene, care au costat-o ​​1,6 miliarde de dolari.

Știrea evidențiază natura riscantă a explorării de petrol și gaze chiar și în locuri precum Brazilia, care a fost prezentată drept următorul punct fierbinte din industrie, alături de Guyana. Brazilia a devenit un magnet pentru Shell datorită zonei sale prolifice de presalt, dar, după cum a spus un consultant local în energie pentru Bloomberg, marile descoperiri au fost deja făcute, pe vremea când rata descoperirilor era aproape de 100%.

Rata medie de descoperire de succes pentru industria petrolului și gazelor este mult mai mică, la 24,8%, potrivit Bloomberg. Și sunt din ce în ce mai puține descoperiri mari de făcut.

Inflația costurilor de producție

Tendințele ample ale inflației, în mare parte determinate de creșterea costurilor energiei, au afectat industria energetică în sine. În zona de șist din SUA, costurile de producție au crescut cu aproximativ 20%. Două companii au avertizat recent că vor raporta costuri mai mari pentru al doilea trimestru, Continental Resources și Hess Corp, și sunt departe de a fi singurele care se confruntă cu aceste costuri mai mari.

Lipsa de materii prime, cum ar fi nisipul fracționat și, la începutul acestui an, țevile de oțel pentru puțuri, reprezintă un motiv pentru creşterea costurilor de producție, nu doar în zona de șist, ci peste tot unde aceste materii prime sunt folosite în câmpurile petroliere. Lipsa forței de muncă este o problemă specială și pentru zona de șist din SUA, contribuind la creșterea costurilor de producție. Mai sunt problemele persistente ale lanțului de aprovizionare din cauza pandemiei.

Atacuri cibernetice

Securitatea cibernetică a devenit un motiv de îngrijorare în industria energetică în ultimii ani, deoarece atacurile cibernetice s-au înmulțit semnificativ. Atacul Colonial Pipeline a conştientizat problemele, dar se pare că au urmat puține acțiuni.

Un nou sondaj realizat de DNV, firma norveagiană de consultanță pentru evaluarea riscurilor și asigurarea calității, a dezvăluit că industria este destul de neliniștită cu privire la amenințările cibernetice și, ceea ce este mai rău, nu prea este pregătită să le gestioneze.

Potrivit studiului, 84% dintre directori se așteaptă că atacurile cibernetice vor duce la deteriorarea fizică a activelor energetice, în timp ce mai mult de jumătate – 54% – se așteaptă ca atacurile cibernetice să ducă la pierderea de vieți omenești. Aproximativ 74 la sută dintre respondenți se așteaptă la deteriorarea mediului ca urmare a unui atac cibernetic. Și doar 30 la sută știu ce să facă dacă compania lor devine ținta unui astfel de atac.

Geopolitică

Cel mai cronic risc din industria energetică, geopolitica, nu este niciodată departe atunci când prețurile încep să oscileze vertiginos sau, așa cum este cazul acum, rămân foarte ridicate. Perspectiva unui embargo pe petrol al UE asupra Rusiei, deși s-a diminuat în ultimele zile, este un mare factor optimist pentru prețul petrolului. Lipsa de progres în discuțiile nucleare cu Iranul este altul. Și apoi există, desigur, lipsa evidentă a OPEC de a răspunde solicitărilor din Occident pentru mai mult petrol.

Rusia însăși nu pare deloc deranjată de perspectivele embargoului. „Același petrol pe care l-au cumpărat ei [țările UE] de la noi va trebui să fie achiziționat din altă parte și vor plăti mai mult, pentru că prețurile vor crește cu siguranță; și odată cu creșterea costului de livrare și de transport, va fi necesar să se investească în construirea infrastructurii corespunzătoare”, a declarat viceprim-ministrul Alexander Novak în această săptămână.

Iranul își intensifică între timp exporturile de petrol, care merg aproape exclusiv către China. Țara a semnalat că nu va fi de acord cu un acord cu SUA decât dacă SUA își îndeplinește cerințele și se pare că mingea este acum în terenul Washingtonului. Între timp, doar China va avea petrol iranian.

Pentru SUA, problema prețurilor a devenit atât de gravă încât acum președintele Biden vrea să se întâlnească cu prințul moștenitor saudit Mohammed, cu care a refuzat în mod constant să comunice, în loc să vorbească cu tatăl său, regele Salman. Biden l-a criticat deschis pe Mohammed bin Salman -MbS pentru presupusul său rol în uciderea unui jurnalist saudit disident. Geopolitica poate fi incomodă.