Clădirile încadrate în clasa de risc seismic 1 nu vor mai putea fi închiriate, potrivit unui proiect al Ministerului Dezvoltării.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat recent  deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.

Vezi proiect de lege

Astfel, prin acest proiect se instituie două interdicții temporare privind utilizarea clădirilor încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, după cum urmează:

“15. La articolul 5, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (2) și (3), cu următorul cuprins:

(2) Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 lit. a), și altele asemenea care implică aglomerări de persoane, începând cu data încadrării prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI a clădirii existente, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice.

(3) Se interzice închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, începând cu data încadrării în clasa de risc seismic RsI, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a clădirii existente.”

Instituirea interdicțiilor privind organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare care implică aglomerări de persoane în spațiile cu altă destinație decât cea de locuință (prevăzute la art. 2 lit. a) din Legea nr. 212/2022, cu modificările și completările ulterioare) precum și a interdicției de  închiriere sau cedarea în comodat/folosință a a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță a acestora la acțiuni seismice are ca scop protejarea vieții și a integrității fizice a populației, drepturi fundamentale garantate prin art. 22 din Constituția României. Instituirea acestora se impune, ca o măsură de prevenție, cu atât mai mult, în contextul cutremurelor de peste 4 Mw produse recent în România, în zona seismică Oltenia.

Potrivit Notei de Fundamentare, analizând interdicțiile instituite prin prezentul proiect de lege, se poate constata faptul că acestea se răsfrâng asupra dreptului de proprietate publică și privată, acest drept având natura juridică a unui drept fundamental, fiind consacrat de Constituția României prin art. 44 – Dreptul de proprietate privată și art. 136 – Proprietatea.

Proiectul precizează: “Este important de precizat însă că instituirea acestor interdicții se face cu respectarea condițiilor impuse de art. 53 din Constituția României privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, după cum vom arăta în cele ce urmează:

Restrângerile se fac prin lege, acestea se impun într-o societate democratică, operează pentru apărarea drepturilor fundamentale la viață și la integritate fizică, garantate de Constituția României, sunt proporționale cu cauza care a determinat instituirea acestora și nu afectează substanța dreptului de proprietate.

Astfel, este fără putință de tăgadă că protecția vieții și integrității fizice a persoanelor se impune într-o societate democratică, concluzie care se desprinde din însăși natura fundamentală a acestora. Mai mult, garantarea acestor drepturi este esențială într-o societate democratică, statul fiind obligat să ia toate măsurile sociale și legislative pentru a asigura o garanție efectivă a drepturilor la viață și la integritate fizică,  nu o simplă recunoaștere formală. În contextul actual, opinăm că neinstituirea unor interdicții clare privind utilizarea clădirilor încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI ar reprezenta o atitudine pasivă a statului, cu consecința expunerii la risc a vieții și integrității populației.

Interdicțiile sunt proporționale cu cauza care a determinat instituirea lor, prin faptul că limitează doar temporar dreptul de proprietate, atât timp cât pericolul (cauza instituirii lor) este iminent, interdicția încetând după recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice.

Restrângerea nu afectează substanța dreptului de proprietate, afectând doar două prerogative ale acestuia, respectiv „usus” sau „folosința” bunului și „fructus” sau prerogativa de a culege fructele bunului, proprietarul putând să exercite în mod deplin „abusus” sau prerogativa de a dispune de bun. Mai mult, nici prerogativa folosinței, nici cea de a culege fructele bunului nu sunt afectate în însăși substanța acestora, având în vedere că proprietarul poate folosi bunul său potrivit destinației, ceea ce se interzice fiind pe de o parte organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 lit. a) și altele asemenea care implică aglomerări de persoane și posibilitatea cedării folosinței către terți cu titlu gratuit sau oneros (măsuri ca aduc o atingere parțială prerogativei „usus”) și, pe de altă parte posibilitatea de a culege fructele civile ale bunului prin acțiuni de cedare a folosinței cu titlu oneros (ceea ce aduce o atingere parțială prerogativei „fructus”).

Mai mult, prin introducerea în program și proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la cladirile cu destinația principală de locuință cu acordul al jumătate plus unul din numărul proprietarilor se dorește evitarea situațiilor întâlnite în practica ultimilor 30 de ani în care principalul impediment al reabilitării și consolidării cladirilor cu risc seismic a fost lipsa acordului în unanimitate al tuturor proprietarilor clădirilor cu destinația principală de locuință în vederea începerii proiectării și execuției lucrărilor de consolidare.

În contextul actual, luând în considerare faptul că dreptul la viață este vădit superior dreptului de proprietate, este strict necesară adoptarea modificărilor prezentate anterior, în vederea demarării cu celeritate a proiectării și execuției lucrărilor de consolidare la cât mai multe clădiri cu destinația principală de locuință. De altfel, diminuarea majorității necesare pentru adoptarea hotărârii asociației de propietari, sau, în lipsa acesteia, diminuarea numărului de proprietare care trebuie să-și exprime acordul în vederea includerii în program, nu constituie o limitare a dreptului de proprietate, ci mai de grabă o acțiune al cărei scop este de conservare a acestui drept.

Referitor la modificarea criteriilor de înscriere în programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b) și la art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 212/2022, cu modificările și completările ulterioare, proiectul de act normativ a avut în vedere extinderea zonelor de hazard sesimic definite potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1 către zonele cu valoarea de vârf a accelerației pentru proiectare la cutremur a(g) mai mare sau egală cu 0,15g, luând în considerare următoarele:

Cutremurele recente din zona Olteniei, precum și cutremurele puternice din Turcia, au condus la creșterea nivelului de percepție la nivelul societății privind necesitatea reducerii riscului seismic, precum și la accelerarea măsurilor instituite de către autorități cu privire la siguranța cetățenilor și a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică.

Manifestarea recentă a cutremurelor crustale din zona seismică Gorj, Oltenia, de lângă Târgu Jiu, aduce în prim-plan efectele acestora asupra clădirilor și comunităților, chiar și în cazul unei magnitudini reduse.

Aria în care s-au produs cutremurele este binecunoscută ca o zonă cu seismicitate slabă și moderată. Cel mai mare cutremur înregistrat în decurs de 200 de ani a avut magnitudinea de 5.2 (în anul 1943). Sistemul de tip dublet seismic înregistrat în zona Gorj reprezintă cea mai intensă activare a zonei, conform datelor disponibile. Cele două cutremure puternice din zilele de 13 și 14 februarie au produs avarii minore și moderate, în special în zona epicentrală. Acestea au fost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanța.

În data de 13 februarie 2023 s-a produs în județul Gorj (la 14 km nord vest de Targu Jiu) un cutremur cu magnitudinea ML=5,2 la o adâncime de 17 km. Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost estimată la V grade pe scara Mercalli. Cea mai mare valoare a accelerației terenului s-a înregistrat la stația Gura Zlata, județul Hunedoara și a avut o valoare de 52,16 cm/s2. Cutremurul a fost urmat de 16 replici cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,4.

În data de 14 februarie 2023 s-a produs un al doilea șoc puternic cu magnitudinea ML=5,7, declansat în urma primului șoc la o adâncime de 6 km, care a fost urmat pana in present de circa 100 de replici cu magnitudini între 1 și 4.1. Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost estimată la VI grade pe scara Mercalli. Cutremurul din 14 februarie a fost cel mai mare cutremur produs în această zonă seismică. Au fost raportate pagube la nivelul clădirilor, constând în principal din căderi de tencuială și țiglă de pe acoperișuri. Valoarea accelerației maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creșterea distanței epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la stația Gura Zlata, județul Hunedoara (105,25 cm/s2).

Deoarece până la acest moment a fost subestimată posibilitatea de apariție a unor cutremure crustale pe faliile din zona de sud a țării și în special din zona Olteniei, la ora actuală se cunosc relativ puține aspecte referitoare la caracteristicile și perioadele de revenire ale acestor cutremure, care au dovedit recent un potențial distructiv ce nu poate fi neglijat.

Până în prezent se consideră, pe baza datelor existente, că seismele din sursa Vrancea reprezinta principalul factor de hazard seismic pentru zona extracarpatică. S-a dovedit însă că există și posibilitatea producerii unor seisme de suprafață, cu magnitudini semnificative și efecte asupra fondul construit. Caracterul relativ neașteptat al apariției acestor cutremure reprezintă un semnal de alarmă, atât pentru specialiști, cât și pentru autorități, fiind necesare în perioada următoare acțiuni de punerea în siguranță a fondului construit, precum și studii aprofundate de hazard și risc seismic al zonei, avându-se în vedere inclusiv modificarea codurilor de proiectare seismică, în scopul adaptării la noile informații referitoare la hazardul specific zonei.

Astfel, s-a considerat necesară extinderea criteriilor de înscriere în programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, respectiv de la valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, mai mare sau egală cu 0,20 g la valoarea 0,15 g, relaționat cu activitatea seismică recentă din zona Oltenia.

De asemenea, proiectul de act normativ vizează accelerarea activităților de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, în scopul obținerii unei imagini de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismică a fondului construit, pentru a caracteriza tipurile reprezentative de clădiri și care va servi la ierarhizarea fondului construit din punct de vedere al riscului seismic, în vederea prioritizării investițiilor pentru punerea în siguranță a clădirilor față de acțiunea seismică.

În acest sens, pentru direcționarea eficientă a resurselor umane și investițiilor în procesul de inventariere a fondului construit, cu identificarea clădirilor vulnerabile care vor necesita ulterior expertizarea tehnică și asigurarea finanțării în programe dedicate pentru lucrări de consolidare seismică, proiectul de act normativ stabilește termene pentru inițierea și finalizarea procedurilor de evaluare vizuală rapidă a clădirilor de către beneficiarii programului, prin introducerea a trei noi alineate alin. (21)-(23), după alineatul (2) al articolul 4. Se asigură astfel implementarea acestor etape preliminare de inventariere a clădirilor vulnerabile din punct de vedere seismic prin evaluare vizuală rapidă, în funcție de care se identifică fondul construit vulnerabil care va parcurge ulterior etapa de expertizare tehnică, cu termenele aferente stabilite.

De asemenea, prin modificările aduse articolului 33, alineatul (1), la litera a), au fost introduse contravenții pentru nerespectarea termenelor care decurg din modifcările aduse articolului 4, modificări care introduc și sursele de finanțare ce vor asigura realizarea activităților generate de evaluarea vizuală rapidă a clădirilor.

Având în vedere necesitatea îmbunătățirii, în regim de urgență, a rezilienței seismice a fondului construit național prin asigurarea unei finanțări adecvate a lucrărilor de consolidare seismică, s-a propus abrogarea termenului de 1 august 2023 aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2023 pentru modificarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2023, termen de la care includerea în program a solicitărilor transmise de beneficiari se va face fără a mai exista condiția respectării termenului de 60 de zile menționat prin lege, pentru asigurarea unui acces permanent în platforma dedicată programului național gestionat de MDLPA, a beneficiarilor celor două subprograme reglementate prin Legea nr. 212/2022 cu modificările și completările ulterioare în scopul depunerii solicitărilor de intrare în program”.

Dacă va fi adoptat de guvern, proiectul de lege va merge în Parlament pentru dezbatere.