Update articol:

Claudiu Crețu,Termoenergetica: Utilizarea energiei regenerabile pentru încălzire și răcire va trebui să crească cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030

Claudiu Cretu, Termoenergetica

Utilizarea energiei regenerabile pentru încălzire și răcire va trebui să crească cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, spune Claudiu Creţu, directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB).

Se schimbă legislația în vigoare la nivelul UE

Comisia Europeană a prezentat la jumătatea lunii iulie deja celebrul pachet legislativ Fit for 55 ce pregătește calea pentru transpunerea în legislație a European Green Deal și atingerea obiectivului ambițios al UE de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

Claudiu Creţu spune: “Creșterea eficienței energetice, precum și ponderi mai mari ale energiei din surse regenerabile sunt elementele cheie ale acestui pachet, iar noile amendamente propuse de Comisia Europeană prin Directiva privind eficiența energetică și Directiva privind energia regenerabilă vor impacta în mod deosebit sectorul încălzire și răcire și pe cel al clădirilor.

Draftul noii Directive privind Eficiența Energetică prevede că pentru a crește eficiența energiei primare și cota de energie regenerabilă în alimentarea cu încălzire și răcire, un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată este un sistem care îndeplinește următoarele criterii:

*până la 31 decembrie 2025, un sistem care utilizează cel puțin 50% energie regenerabilă, 50% căldură reziduală, 75% căldură cogenerată sau 50% dintr-o combinație de astfel de energie și căldură;

-de la 1 ianuarie 2026, un sistem care utilizează cel puțin 50% energie regenerabilă, 50% căldură reziduală, 80% căldură cogenerată de înaltă eficiență sau cel puțin o combinație de astfel de energie termică intrată în rețea, unde ponderea energiei regenerabile este cel puțin 5%, iar ponderea totală a energiei regenerabile, a căldurii reziduale sau a căldurii cogenerate de înaltă eficiență este de cel puțin 50%;

-de la 1 ianuarie 2035, un sistem care utilizează cel puțin 50% energie regenerabilă și căldură reziduală, unde ponderea energiei regenerabile este de cel puțin 20%;

-de la 1 ianuarie 2045, un sistem care utilizează cel puțin 75% energie regenerabilă și căldură reziduală, unde ponderea energiei regenerabile este de cel puțin 40%;

-de la 1 ianuarie 2050, un sistem care utilizează numai energie regenerabilă și căldură reziduală, unde ponderea energiei regenerabile este de cel puțin 60%.

Unde suntem astăzi:

Până la 31 decembrie 2025, un sistem care utilizează :
• cel puțin 50% energie regenerabilă,
• 50% căldură reziduală,
• 75% căldură cogenerată
sau
• 50% dintr-o combinație de astfel de energie și căldură;

Primul obiectiv:

De la 1 ianuarie 2026, un sistem care utilizează cel puțin:
• 50% energie regenerabilă,
• 50% căldură reziduală,
• 80% căldură cogenerată de înaltă eficiență sau cel puțin o combinație de astfel de energie termică intrată în rețea, unde ponderea energiei regenerabile este cel puțin 5%, iar ponderea totală a energiei regenerabile, a căldurii reziduale sau a căldurii cogenerate de înaltă eficiență este de cel puțin 50%;

Concluzie:

Până la sfârșitul anului 2025 trebuie sa asiguram 5% din energia intrată în sistem din surse regenerabile.

Pare puțin, doar 5%…hai să vedem. Conform Strategiei SACET București, necesarul de agent termic în sistem pentru anul 2025 va fi de aprox. 4.910.399 Gcal iar cu un calcul simplu ne dăm seama ca 5% va însemna 245.520 Gcal.

Dacă ne uităm la cât a produs centrala Casa Presei Libere (cea mai mare centrala pe care o operează Termoenergetica București) vedem următoarele cantități:
• 2018 – 139.473 Gcal
• 2019 – 133.093 Gcal
• 2020 – 108.445 Gcal

Deci, peste 4 ani, necesarul de agent termic din surse regenerabile este mai mare de 200 % din cât poate să producă Termoenergetica astăzi (nu luăm în considerare centralele de cvartal care reprezintă un sistem insular).

Ca să punem în perspectivă, necesarul de 245.520 Gcal energie regenerabilă este mai mare decat totalitatea agentului termic din SACET-ul din Cluj.

De asta susțin că trebuie schimbată paradigma prin:

• realizarea sistemului integrat de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice catre locuitorii Bucureștiului prin integrarea Termoenergetica cu Elcen pentru asigurarea stabilității la nivelul sistemului;
• integrarea surselor alternative de producere a energiei din surse regenerabile,
și intrat în linie dreaptă pe o dezvoltare strategică, nu simpla cărpire a sistemului și constatarea permanentă că pierdem tren după tren în dezvoltarea normală a unui sistem critic pentru București.

Revenind la trendul European; Ce se schimbă? Se remodelează energia din UE.
Încă suntem în momentul în care ne putem pregăti. Dincolo de demersurile de echilibrare ale sistemului de termoficare din București, acțiunile de modernizare ale acestuia vor include integrarea unei ponderi de regenerabile în activitatea de alimentare cu apă caldă și căldură a locuitorilor.

Tehnologia pe care se bazează sistemul de termoficare este foarte simplă și flexibilă și permite scalarea și compatibilitatea cu diferite surse de energie (de ex. energie geotermală, pompe de căldură etc). În acest fel, vom avea un sistem de termoficare avantajos atât din punct de vedere economic și social, cât și pentru mediu.
Folosirea eficientă a sistemului de termoficare va conduce la:
– eficiență energetică ce ar avea drept rezultat reducerea consumului
– reducerea semnificativă a nivelului emisiilor de CO2
– reducerea dependenței de import
– recâștigarea încrederii oamenilor că pot beneficia de un serviciu de calitate”.