Pe fondul noilor tensiuni spontane iscate la exploatarea minieră de la Crucea-Botușana, Compania Națională a Uraniului dorește să reconfirme faptul că activitățile de ecologizare, închidere, conservare și monitorizare post-închidere din județul Suceava se vor realiza tot cu personalul care deservește în prezent activitatea exploatării miniere, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

În acest sens, reprezentanții CNU lucrează alături de cei ai Ministerului Energiei pentru formularea cadrului legal care să prevadă că activitățile de ecologizare, închidere, conservare și monitorizare post-închidere vor fi defășurate în condiții de sustenabilitate economică și siguranță a mediului, având în vedere caracterul radiologic al miniereului de uraniu.

Totodată, luând act de revendicările formulate de angajații filialei din Suceava a CNU, conducerea adminsitrativă și executivă a CNU a invitat angajații aflați în protest la o rundă de discuții, care va avea loc în zilele următoare, potrivit unui comunicat de presă.

În plus, Compania Națională a Uraniului dorește să precizeze că includerea sa în proiectul Ordonanței de urgență care permite plăţi compensatorii aşa cum sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă precum și acordarea de venituri de completare pentru cei care urmează să fie disponibilizați este o măsură prin care se asigură protecția socială a angajaților exploatării miniere de la Crucea-Botușana până la demararea lucrărilor de ecologizare, închidere, conservare și monitorizare post-închidere.

Minerii de la Crucea s-au adunat luni dimineață în fața sediului sucursalei din Crucea și au cerut explicații pentru viitorul care li se pregătește. De la finalul lunii martie, când au încheiat protestul spontan, oamenii au mai intrat în subteran doar 1-2 săptămâni, după care accesul în mină le-a fost interzis de conducerea societății, potrivit Monitorul de Suceava, care mai scrie că minerii au aflat că se vor face disponibilizări masive și din totalul celor circa 300 de persoane care mai sunt angajate acum la sucursala Crucea vor rămâne doar 64 de oameni, șoferi și personal TESA.

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care permite plăţi compensatorii pentru Compania Energetică Hunedoara, Compania Energetică Oltenia, Compania Naţională a Uraniului şi Închideri Mine Valea Jiului a fost pus în dezbatere publică, a anunţat vineri, pe pagina sa de Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

“O nouă promisiune îndeplinită! Proiectul Ordonanţei de Urgenţă care permite plăţi compensatorii aşa cum sunt în contractele colective de muncă şi venituri de completare între 24 şi 48 de luni pentru cele patru companii (Compania Energetică Hunedoara, Compania Energetică Oltenia, Compania Naţională a Uraniului şi închideri mine Valea Jiului) este pus în dezbatere publică. Proiectul se supune adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003″, a scris ministrul pe reţeaua de socializare.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, propunerile de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2019 vizează completarea categoriilor de persoane disponibilizate care urmează să beneficieze de măsuri de protecţie socială, respectiv din cadrul operatorilor economici care sunt afectaţi de politica de decarbonare, întrucât utilizează combustibili fosili, precum şi persoanele care urmează a fi disponibilizate din cadrul exploatărilor miniere de uraniu neperformante din cadrul Companiei Naţionale a Uraniului S.A.

“Prezentul act normativ propune acordarea venitului lunar de completare şi a unor plăţi compensatorii, ca măsură de protecţie socială de care să beneficieze persoanele disponibilizate din cadrul companiilor afectate. Numărul estimat de persoane concediate este de 8.354, din care: 4.063 persoane – Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH); 264 persoane – Compania Naţională a Uraniului S.A. (CNU); 3.997 persoane – Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. (CEO); 30 persoane – Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului S.A. (SNIM). Totalul cheltuielilor aferente veniturilor de completare aferente acordate pentru o perioada de până la 48 luni este estimat la acest moment la suma de 915.689 mii lei”, se menţionează în document.

Aceste măsuri propuse au în vedere interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu reglementările interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale, precizează sursa citată.

Măsurile de protecţie socială prevăzute, respectiv acordarea unui venit de completare pentru o perioadă de maximum 24 până la 48 de luni sunt tratate ca măsuri de protecţie socială acordate de statul român.

Astfel, persoanele concediate beneficiază de plăţile compensatorii în conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, respectiv încheiate la nivelul fiecărui operator economic. În situaţia în care operatorii economici care efectuează concedieri colective sunt în procedură de insolvenţă sau nu pot achita plăţile compensatorii prevăzute prin contractele colective de muncă, întrucât duc lipsă de lichidităţi, acestea pot fi acordate integral din fondurile alocate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Energiei sau din fondurile alocate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aceste plăţi având acelaşi regim de impozitare ca şi indemnizaţia de şomaj.