“De la modificările legislative şi fiscalitate până la instabilitatea politică, secetă, relaţia cu instituţiile statului sau deficitul de competitivitate, sursele de incertitudine sunt diferite, dar efectul lor economic ajunge în acelaşi loc: capacitatea unei companii de a-şi face un plan şi de a decide cât, când şi dacă mai investeşte. Diferenţa esenţială este cea dintre risc şi impredictibilitate. Riscul aparţine antreprenoriatului. Poate fi evaluat, preţuit şi asumat. Impredictibilitatea intervine însă atunci când se modifică tocmai datele pe baza cărora riscul fusese calculat. Pentru o companie, această diferenţă nu este semantică. Se măsoară în bani, investiţii amânate şi decizii reconsiderate”, se menţionează într-un comunicat al CONAF, potrivit Agerpres.
În cadrul evenimentului, Aura Ozbay, mentor în leadership aplicat şi dezvoltarea echipelor, membră în board-ul Sultan România şi vicepreşedinte CONAF Prahova, a analizat transformarea antreprenorului de la executant la strateg. Potrivit acesteia, pentru antreprenorul prins permanent în operaţional, riscul nu este doar oboseala, ci pierderea spaţiului necesar pentru direcţie, iar dacă agenda este ocupată integral de urgenţele zilei, întrebările despre unde trebuie să ajungă compania, ce trebuie schimbat, cine trebuie implicat şi cum este măsurat progresul rămân fără timp.
“Trecerea de la execuţie la strategie presupune astfel mai mult decât delegarea unor sarcini. Înseamnă crearea unei organizaţii în care decizia, responsabilitatea şi capacitatea de a acţiona nu mai depind permanent de fondator”, a subliniat aceasta.
La rândul său, Gabriel Biriş, co-managing partner Biriş Goran Sparl şi vicepreşedinte CONAF, a dus discuţia în zona fiscalităţii, într-un workshop aplicat nor situaţii cu impact direct asupra companiilor. Regimul TVA pentru întreprinderile mici, plafonul de 395.000 de lei, anularea codului de TVA şi consecinţele financiare ale acesteia, structurile de holding şi consolidarea fiscală au fost analizate prin prisma efectelor pe care regulile fiscale le produc în decizia antreprenorială. În intervenţia sa, Gabriel Biriş a făcut referire şi la studiile lansate de The Tax Institute, subliniind nevoia ca fiscalitatea să fie înţeleasă prin nivelul taxelor şi prin efectele pe care aplicarea regulilor le au asupra companiilor.
Hildegard Brandl, director UNITH2B Architects şi vicepreşedinte CONAF, a mutat perspectiva către ritmul în care se construieşte un business. În opinia sa, o companie nu se construieşte printr-o singură decizie spectaculoasă, ci prin acumularea unor paşi care, în timp, produc creştere. Antreprenoriatul are nevoie de răbdare pentru construcţie, dar şi de acel impuls care face ca lucrurile să se mişte. Diferenţa o face capacitatea de a păstra direcţia în timp ce viteza creşte.
Dezbaterea care a urmat a privit aceeaşi problemă din cinci perspective diferite. Theodora Popa, Tatian Diaconu, Daniela Marişcu, Ionuţ Coste şi Raluca Munteanu au fost provocaţi să identifice principala vulnerabilitate a antreprenorului şi să vorbească despre succes, despre deciziile greşite şi costul lor.
Totodată, Tatian Diaconu a adus în dezbatere o transformare care începe să devină tot mai relevantă pentru antreprenoriatul românesc. El a semnalat că România se află în faţa primei generaţii de fondatori care au construit companii suficient de mature pentru a începe să fie transferate către generaţia următoare, iar, în această etapă, educaţia, succesiunea şi gestionarea succesului devin teme la fel de importante precum obţinerea succesului.
În încheierea forumului, Cristina Chiriac, preşedinte fondator CONAF, a legat perspectivele aduse pe scenă de una dintre problemele structurale ale mediului antreprenorial: capacitatea de a lua decizii într-un cadru suficient de predictibil.
“La De Vocaţie Antreprenoare vorbim mai puţin despre poveşti perfecte de succes şi mai mult despre ceea ce se întâmplă între început şi rezultat: decizii bune şi greşite, risc, vulnerabilitate şi capacitatea de a merge mai departe atunci când contextul îţi schimbă planurile. Am întâlnit mii de antreprenori şi ştiu cât de mare este capacitatea lor de adaptare. Dar tocmai de aceea cred că nu trebuie să confundăm rezilienţa antreprenorului cu obligaţia de a absorbi la nesfârşit impredictibilitatea din jurul său. Antreprenorul îşi asumă riscul. Este parte din natura antreprenoriatului. Impredictibilitatea este altceva. Rezilienţa antreprenorului nu poate deveni modelul de funcţionare al unei economii”, a subliniat Cristina Chiriac.
| Știri BVB