Update articol:

Conduita viitoare a politicii fiscale şi cea de venituri, indicele IRCC şi semnele de deteriorare a economiei zonei euro și a celei globale – principalele incertitudini şi riscuri identificate de BNR

Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent este preocupantă, potrivit BNR. 

Conform Băncii Centrale, incert este și impactul noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare.

BNR mai spune: „Totodată proliferează semnele de deteriorare a economiei zonei euro și a celei globale și sporesc incertitudinile asociate perspectivelor acestora, mai cu seamă în contextul războiului comercial și al Brexit.  Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BNR precizează: „Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna iunie până la 3,8 la sută, de la 4,1 la sută în luna mai, ușor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat scăderii consistente a prețurilor legumelor și combustibililor.  Comparativ cu finalul trimestrului  I, când s-a situat la 4,03 la sută, rata anuală a inflației s-a redus exclusiv datorită evoluției din iunie. Descreșterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica prețului combustibililor.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) și-a accelerat creșterea  de la 2,7 la sută în martie la 3,3 la sută în iunie. Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, alături de ajustările în sens ascendent ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă până la 4,1 la sută în luna iunie, de la 4,2 la sută în luna mai 2019, iar rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-a redus până la nivelul de 4,0 la sută, de la nivelul de 4,1 la sută înregistrat între decembrie 2018 și mai 2019.

Noile date statistice confirmă accelerarea creșterii economice în trimestrul I 2019 la 5 la sută, de la 4,1 la sută în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (2,4 puncte procentuale), și apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuție  pozitivă ușor diminuată față de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la evoluția PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.

Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanței de bunuri și servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar și o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanței veniturilor secundare.

În același interval se evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției: continuarea creșterii robuste, chiar dacă ușor încetinită a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, precum și menținerea la niveluri ridicate a activității în sectorul construcții, dar și prelungirea creșterii lente a producției industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.  

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în iunie 2019,  la 7,1 la sută de la de 7,7 la sută în trimestrul I, în condițiile continuării temperării  dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat la 66,6 la sută (maximul perioadei post iunie 1996)”.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noua prognoză reconfirmă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei până la finalul acestui an, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie relativ similară celei previzionate anterior.