Confederația Patronală “Concordia” constată cu stupoare adoptarea de către Senatul României, ca primă cameră cu vot consultativ, modificarea Legii Dialogului Social din România, într-o formă promovată cu totala desconsiderare a patronatelor și a unui dialog social real într-o țară europeană, potrivit unui comunicat de presă.

Concordia susţine: “În cadrul Comisiei de Muncă a Senatului, reprezentanții angajatorilor au încercat să își exprime cu argumente logice și legale solide punctul de vedere. Au primit însă, în loc de contrargumente, întreruperi repetate, amenințări și chiar injurii de la unii reprezentanți ai sindicatelor care la nivel declarativ deplâng inexistența unui dialog social real, comportament girat practic de parlamentarii membri ai comisiei.
Considerăm ca într-un astfel de climat nu se poate construi «reformarea» politică a Legii Dialogului Social din România, pentru îmbunătățirea relațiilor dintre angajatori si salariați.
Concluzia nu pare a fi decât aceea că în mod absolut netransparent și nefundamentat, lideri ai confederațiilor sindicale au determinat preluarea de către Comisia de Muncă a Senatului a numeroase amendamente care transformă total un document discutat anterior pe o perioadă de aproape un an. Reamintim ca o inițiativă de amendare a Legii Dialogului Social fusese discutată, timp de 8 luni, de partenerii sociali. Apoi însă, prin amendamentele adoptate de Comisia de Muncă a Senatului într-o singură zi, au fost modificate toate soluțiile propuse anterior”.

Soluțiile propuse de sindicate și însușite de Comisia de Muncă a Senatului sunt dintre cele mai neinspirate pentru promovarea și dezvoltarea dialogului social în România.

Reprezentanții angajatorilor au încercat să își exprime argumentat și civilizat punctul de vedere, dar au asistat consternați cum aproape toate propunerile de forță ale sindicatelor au fost preluate de către Comisia de Muncă a Senatului, mai arată Confederaţia, care explică: “Din lecturarea acestor amendamente reiese în mod evident și cu totul regretabil că unii lideri sindicali nu sunt încă pregătiți să urmărească și să conducă în mod real organizațiile pe care le reprezintă pe calea promovării unui dialog social civilizat și constructiv în relația cu angajatorii, ci sunt încă tributari impunerii, pe alte căi decât dialogul și cooperarea cu partenerii sociali, a punctului lor de vedere, care mai degrabă reflectă o agendă proprie și nu interesele reale, primordiale, ale salariaților.
În spiritul celor redate anterior, considerăm că soluțiile propuse de sindicate și însușite de Comisia de Muncă a Senatului sunt dintre cele mai neinspirate pentru promovarea și dezvoltarea dialogului social în România. Ca exemplu, una dintre modificări privește conferirea dreptului de negociere a contractelor colective acelor sindicate care se afiliază la federații/confederații sindicale, în dauna sindicatelor care ar avea mai mulți membri însă nu sunt inspirate să se afilieze unde trebuie.
În schimb, modificări de aceste gen devin foarte avantajoase pentru organizațiile sindicale de rang superior, care pot astfel deschide calea adoptării unui veritabil și neîngrădit comportament de tip lucrativ.
Totodată, constatăm cu dezamăgire că o bună parte din liderii sindicali promotori ai acestei «reforme» doar simulează interesul pentru un dialog real la nivelul sectoarelor de activitate. Deși angajatorii au propus soluții constructive pentru întregul sistem, prin definirea mai multor sectoare de activitate și prin reformarea instituțională a partenerilor de dialog, care să le confere flexibilitate, un model mai apropiat de cel european, acești lideri sindicali doresc revenirea la soluțiile anilor 90, respectiv impunerea unui contract sectorial cât mai multor companii, indiferent dacă acestea au sau nu subiecte comune cu sindicatele constituite la nivelul respectivului sector (multe din acestea acoperind mai mult companii sau instituții de stat, sau acoperind industrii atât de diverse încât e imposibil de negociat ceva comun pentru toate companiile).
Mai mult, promotorii sindicali pretind că modificările propuse sunt generate de recomandările Organizației Internaționale a Muncii. O prezentare extrem de distorsionată a adevărului! Din studiul acelor recomandări rezultă că multe din propunerile de modificare promovate de sindicate nu au legătură cu aceste recomandări sau sunt chiar în vădită contradicție cu acestea. Nu vom vedea niciunde în recomandările OIM exemple precum prevalența afilierii asupra dreptului sindicatului local de a dialoga, mecanismul de aderare sine-die prin notificare la un contract semnat de alte părți, mecanismul de aplicare a unui contract la părți care nu au negociat, sau exceptarea de la controlul statului asupra activităților lucrative dacă acestea sunt realizate de sindicate. Acestea sunt doar câteva exemple relativ la cum anume înțeleg azi reprezentanții sindicali inițiațori ai ”reformei” modernizarea și dezvoltarea dialogului social în România.
Din păcate, cu aceeași dezamăgire constatăm că și aleșii noștri girează prin decizia lor politică acest mod de a privi dialogul social în România. Chiar dacă la o primă vedere adoptarea legii în acest mod ar putea genera câștiguri politice facile, impunerea artificială a unor reguli nu va ajuta cu nimic dialogul între actorii sociali. În mod previzibil, acest gen de abordare va duce la o înrăutățire a relațiilor dintre aceștia.
Admitem, totuși, că actuala lege are nevoie de îmbunătățiri și credem că parte din soluții au fost găsite în discuțiile inițiale. În spiritul unui dialog social real, ne așteptăm ca discuțiile în cadrul procesului legislativ să fie transparente și depline, să asigure tuturor părților posibilitatea de a prezenta propriile argumente într-un climat de normalitate.
Deși acest proces a început într-un climat extrem de tarat de interese străine dialogului social real, sperăm totuși că pe parcurs se va îndrepta și că dialogul va prevala, iar următoarele etape ale parcursului legislativ vor permite ambelor părți să își prezinte argumentele iar discuțiile să se centreze pe soluțiile propuse de părți pentru a crea o lege funcțională.
Considerăm important de reținut că încrederea între partenerii sociali se naște și se consolidează punând în prim-plan ceea ce îi unește și nu ce îi desparte într-o anumită privință, sacrificând astfel orgoliile și interesele individuale mărunte și egoiste, care de cele mai multe ori sunt piedici pentru spiritul de cooperare și binele comun”.

Confederația Patronală Concordia susţine că este deschisă dialogului, așteptând sa regăsească parteneri reali de cealaltă parte a mesei, parteneri care să utilizeze mai mult argumentul logic și o comunicare civilizată.