Concluziile Raportului Comisiei Parlamentare privind ROBOR au fost stabilite de domnul Senator Daniel Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea Preşedintelui instituţiei, susţine Consiliul Concurenţei (CC), ca reacţie la anunţul de astăzi al lui Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, că va propune, în raportul anchetei privind o eventuală manipulare a ROBOR, demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, pe motiv că acesta ar fi acţionat împotriva legii.

CC precizează: “Cu regret constatăm că Raportul conţine numeroase inexactităţi, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat”.

Investigația Consiliului Concurenţei a respectat toate procedurile legale și a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creșterii ROBOR în octombrie 2008, susţine Consiliul Concurenţei (CC), precizând: “Concluziile raportului de investigaţiei au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorităţii de Concurenţă. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurenţă s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurențiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenței şi nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România şi, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurenţiale din Marea Britanie”.

Consiliul Concurenţei respectă toate autorităţile statului şi a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri şi transmiţând toate documentele care au legătură cu ancheta.

CC precizează: “Datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situaţia din prezent de pe piaţa bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenţei, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcţie de ROBOR, iar cotaţia indicelui era sub nivelul tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligaţia ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR.
În acest fel, au fost generate discuţii lipsite de fundament şi consistenţă, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluţii reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români.
În general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenţei au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită experiză la un nivel foarte ridicat şi o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta şi avea o idee clară și exactă domeniului.
Din acest motiv, considerăm că este foarte important ca documentarea să fie corectă pentru a înţelege procedurile naţionale/europene în domeniul concurenţei şi pentru a nu specula în găsirea unor corelaţii (artificiale) acolo unde ele nu există. De exemplu, în situația în care raportul de investigație nu constată vinovăția companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să își exercite dreptul la apărare.
În acelaşi timp, Propunerile Comisiei Parlamentare sunt surprinzătoare având în vedere faptul că Parlamentul României a fost de accord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană, în vigoare, care prevede că autoritatea de concurenţă trebuie să îşi poată desfăşura activitatea independent de sfera politică şi interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu.

Legislaţia în domeniul concurenţei este legislaţie europeană, toate actele administrative emise de Autoritatea de Concurenţă fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulţumită de deciziile noastre, se poate adresa Curţii de Apel Bucureşti şi, ulterior, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu se poate crea un paralelism faţă de instanţe și nimeni nu se poate substitui acestora.
De asemenea, am solicitat Comisiei Parlamentare să păstreze confidențialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituţiei, cu impact direct asupra încasărilor la bugetul statului având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanţelor depăşeşte 200 milioane euro.

Deciziile privind constatarea şi sancţionarea faptelor anticoncurenţiale sunt confirmate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în proportie de 95%, ceea ce demonstrază ca instituţia instrumentează cazuri solide, bine fundamentate.
Ca urmare a activităţii investigative, Autoritatea de Concurenţă a aplicat amenzi de aproximativ 700 milioane euro, de la înfiinţare şi până în prezent, din care 93,5 milioane euro anul trecut. În acelaşi timp, acțiunile Consiliului Concurenţei au generat beneficii pentru consumatori de peste 1 miliard de euro prin scăderea preţurilor.

Toate aceste arată că autoritatea foloseşte toate instrumentele legale pe care la are la dispoziţie pentru găsi soluţii şi a apăra interesele consumatorilor români, fiind preocupată de rezolvarea problemelor actuale.

De exemplu, în ceea ce priveşte sistemul bancar românesc, autoritatea de concurenţă a propus o serie de soluţii pentru creşterea concurenţei, astfel încât să crească creditarea în condiţii mult mai bune pentru consumatori (credite mai ieftine):
– transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piața către noi actori (de ex: fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislaţia naţională, deşi termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi scăderea comisioanelor.
– Capitalizarea CEC Bank
– Facilitarea refinanțării creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat: persoanele care vor să îşi refinanţeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăţi, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condiţiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea iniţială. Astfel, autoritatea propune ca pentru partea de garanție rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare.
– Stimularea creditării prin taxare: taxele aplicate băncilor să scadă pe măsură ce acordă mai multe credite”.

Astăzi, Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, a anunţat că va propune, în raportul anchetei privind o eventuală manipulare a ROBOR, demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, “care a acţionat împotriva legii”, şi va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificări dacă există “angajaţi fictivi” în această instituţie. El a explicat că “ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotaţii dovedindu-se a nu fi una transparentă, ci una aranjată”.

“Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parţial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Preşedintele Consiliului Concurenţei a acţionat împotriva legii, cu rea credinţă, şi a determinat închiderea acestei investigaţii nesancţionând băncile, deşi avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat”, a declarat Daniel  Zamfir.

Raportul Comisiei Economice: Preşedintele Consiliului Concurenţei a obstrucţionat buna desfăşurare a anchetei şi a îngreunat atingerea obiectivelor anchetei parlamentare cu privire la ROBOR

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, prin deciziile sale, a obstrucţionat buna desfăşurare a anchetei şi a îngreunat atingerea obiectivelor anchetei parlamentare cu privire la ROBOR, se arată în raportul Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat cu privire la investigaţia Consiliului Concurenţei având ca obiect posibila manipulare a ROBOR.

“Constatând modul defectuos în care Consiliul Concurenţei a înţeles să colaboreze cu Comisia economică, industrii şi servicii, prin răspunsurile incomplete şi întârziate ce au fost furnizate solicitărilor transmise (documentele au fost transmise cu depăşirea termenlor ce figurau în textul solicitărilor), membrii Comisiei consideră că Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, prin deciziile sale, a obstrucţionat buna desfăşurare a anchetei şi a îngreunat atingerea obiectivelor anchetei parlamentare, aşa cum au fost aprobate de Biroul Permanent al Senatului, prin Hotărârea nr. 4/2019”, se spune în raport.

“Având în vedere complexitatea investigaţiei, concluzia formulată de echipa de investigaţie era virulent contrazisă de contra-raport, concluziile celor două puncte de vedere consultative ce recomandau o analiză suplimentară a probelor în vederea unei justificări temeinice a concluziilor Raportului, precum şi faptul că decizia de a audia părţile era atributul exclusiv al Preşedintelui Consiliului Concurenţei, membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au concluzionat că Bogdan Chiriţoiu a gestionat în mod părtinitor închiderea investigaţiei, desfăşurându-şi cu rea-credinţă activitatea”, se arată în raport.

Conform unei alte concluzii din raport, referitor la suspiciunea privind manipularea indicelui ROBOR de către băncile implicate în procedura de Fixing, suspiciune ce a stat la baza investigaţiei desfăşurate de Consiliul Concurenţei pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare, membrii Comisiei au constatat faptul că în cadrul anchetei au existat declaraţii ale martorilor ce confirmă teza unei posibile înţelegeri între bănci, precum şi intervenţia BNR în calcularea indicelui ROBOR.

“Astfel, din declaraţiile făcute de Lucian Isar, intervenţia BNR a fost evidentă, dat fiind că 5 bănci din cele 10 au avut aceeaşi cotaţie, în vreme ce restul au cotat pe o plajă foarte largă de valori, cu precizarea că în 2008 s-a produs o manipulare în sensul scăderii valorilor ROBOR. În opinia lui Lucian Isar, modificarea Normei BNR, prin care se plafona ROBOR-ul la cel mult 25% peste dobânda Lombard, s-a realizat tocmai pentru ca BNR să se asigure că îşi atinge obiectivul de reducere a nivelului ROBOR la cel mult 17,80. Din declaraţia lui Lucian Isar reiese că intenţia BNR-ului a fost în mod clar reducerea ROBOR-ului, iar pentru a materializa-o a recurs la şantaj, ameninţări, blocarea prin normă a valorii maximale. De altfel, acesta a explicat membrilor Comisiei faptul că toate manipulările de dobânzi pe ROBOR sau pe titlurile de stat au fost agreate în urma unor şedinţe, întâlniri, cu participarea reprezentanţilor BNR şi Guvernatorului Mugur Isărescu”, se spune în documentul citat de Agerpres.

În Raport se menţionează că Lucian Isar şi-a argumentat afirmaţia prin faptul că nivelul sancţiunilor şi al amenzilor personale aplicabile bancherilor, precum şi ameninţările cu investigaţii sunt determinante în implementarea cu obedienţă a tuturor directivelor primite din partea BNR. Din declaraţiile martorilor, dar şi din probele incluse în raportul întocmit de Consiliul Concurenţei, membrii Comisiei au constatat că nivelul cotaţiilor a fost influenţat ca urmare a acestor întâlniri, iar una dintre metodele prin care ROBOR-ul a fost influenţat a fost presiunea pe care BNR-ul a exercitat-o asupra bancherilor pentru a ţine nivelul dobânzii în Fixing cu mult sub nivelul din extra fixing.

“Această presiune este recunoscută şi de Bogdan Chiriţoiu, care în cadrul audierilor a explicat faptul că în cele 3 zile analizate din octombrie 2008, nivelul ROBOR din Fixing era mult sub nivelul pieţei întrucât băncile resimţeau presiunea BNR, nu pentru că ar fi făcut o înţelegere cartelară. Din punctul său de vedere, băncile nu au greşit cu nimic prin faptul că şi-au ascultat reglementatorul, ţinând nivelul ROBOR-ului mai jos decât valorile pe care piaţa le dădea în extra-fixing”, se arată în document.

Raportul are 21 de concluzii şi patru propuneri iar una dintre aceste propuneri vizează conducerea Consiliului Concurenţei.

“Având în vedere concluziile formulate în urma desfăşurării anchetei parlamentare, Comisia economică, industrii şi servicii va înainta raportul către Biroul Permanent al Senatului, în vederea transmiterii acestuia către Preşedintele României, cu propunerea demiterii lui Bogdan Chiriţoiu din funcţia de Preşedinte al Consiliului Concurenţei”, se spune în Raport.

De asemenea, conform documentului, Comisia economică, industrii şi servicii, nu are competenţa de a se pronunţa în legătură cu veridicitatea acuzaţiilor referitoare la existenţa unor angajaţi fictiv la Consiliul Concurenţei. În sensul verificării acestor acuzaţii şi aplicării eventualelor sancţiuni, Comisia economică, industrii şi servicii a decis sesizarea Curţii de Conturi.

Potrivit unei Raportului, membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au decis să propună modificarea şi completarea Legii 96/2006 în sensul sancţionării persoanelor citate care refuză audierea.

Totodată, dat fiind refuzul repetat al lui Nicolae Cinteză, director al Direcţiei de Supraveghere a BNR, şi al lui Şerban Matei, director al Direcţiei Relaţii Internaţionale a BNR, Comisia economică, industrii şi servicii propune Biroului Permanent al Senatului să transmită o solicitare Guvernatorului Mugur Isărescu privind sancţionarea corespunzătoare a celor doi angajaţi.