Update articol:
„Hub for Business Journalism”, proiect marca Freedom House

Cooperare sau conflict: Unde tragem linia în online?

pixabay.com

Revoluția digitală a determinat multe state să își promoveze interesele în mediul virtual prin intermediul platformelor populare (precum Facebook, Instagram, Twitter). Cazul polemicii dintre Ambasada României în Chișinău, respectiv ambasada Federației Ruse în Chișinău din perioada 23-28 octombrie 2020 a influențat și antagonizat opinia publică prin intermediul platformei Facebook. O scurtă cronologie este disponibilă mai jos, cu informațiile existente la data publicării acestui articol:

Atunci când integrăm aceste reacții în contextul campaniei electorale prezidențiale din Republica Moldova, este de înțeles de ce actorii statali aleg să influențeze masele în favoarea intereselor lor prin instrumente digitale ușor accesibile. Se observă cum două declarații complet opuse, dar care explică același eveniment istoric, atrag propriul grup de partizanți, în funcție de retorica în care aceștia se regăsesc. Însă de la ce punct putem vorbi de conflict?

Fenomenul știrilor false (engl. fake news) este o reală vulnerabilitate la adresa cooperării internaționale, putând deveni cu ușurință un amplificator al intențiilor conflictuale. În cazul războaielor civile recente, există cazuri în care narațiunile conflictuale au fost expuse preponderent în mediul online. Spre exemplu, în cadrul conflictului etnic din Myanmar din 2017, tot platforma Facebook a fost principala sursă de informare pentru un segment important al populației etnice majoritare, aceasta devenind un instrument de legitimizare a unor acțiuni de epurare etnică împotriva minorității Rohingya.

Vastul domeniu al internetului a dus și la crearea unor subniveluri precum cel întunecat și cel din profunzime (engl. deep and dark web), fiind un spațiu prielnic radicalizării prin formarea și susținerea unor grupuri ideologice extremiste, a vânzării ilegale de arme, a canalelor de comunicare folosite de organizațiile criminale, toate putând fi susținute chiar și de instituții statale. În 2019, platforma canadiană de gestionare a rețelelor sociale Hootsuite concluziona că există peste 4,3 miliarde de utilizatori de internet la nivel mondial, din care 3,4 miliarde sunt utilizatori de social media, internetul din profunzime (deep web) fiind de până la 500 de ori mai mare decât cel indexat (peste 4,5 milioane site-uri web, din care cel întunecat deținând peste 100.000).

De la multitudinea de date disponibile, ușurința accesării acestora, redefinirea aspectelor comunitare, spațiul virtual devine un nou tărâm al tuturor posibilităților. Sociologii insistă tot mai mult pe redefinirea noțiunii de comunitate prin introducerea și a posibilității ca aceasta să fie creată în mediul online (spre exemplu platformele și forumurile virtuale create în jurul a unui set comun de preferințe și interese), ceea ce revoluționează contactele din indivizi și aduce o serie de noi aspecte privind specificul interacțiunilor sociale.

Limbajul digital al conflictului găsește mereu noi forme de a se reinventa, de la crearea a noi platforme online, până la apariția de noi limbaje codate între membrii grupurilor care să împiedice detectarea acestora de către forțele de securitate. Pornind de la propaganda agresivă, fenomenul radicalizării, instigațiile la ură și acte teroriste, atacuri cibernetice, toate acestea pot deveni reale vulnerabilități digitale pentru sistemele naționale. Limitarea geografică nu se mai aplică acestui spațiu, iar hackerii pot fi organizați atât independent (Anonymus), cât și la nivelul instituțiilor naționale (precum atacul cibernetic asupra Estoniei din 2007).

Era digitalizării estompează atât limitele geografice, cât și pe cele dintre cooperare și conflict, aducând atât beneficiile informării continue, cât și pericolul îndoctrinării agresive. Este adevărat că principala responsabilitate de informare corectă a cititorului final revine producătorilor inițiali de flux informativ (instituții naționale, organisme internaționale, companii, presă online și offline), însă acest lucru se întâmplă doar la nivelul utopic. În lumea virtuală de zi cu zi, mulți actori „îmbracă” informația conform propriilor interese, apelând la similitudinea dintre rezultatele dorite și concepțiile grupului targetat, mediul online putând deveni un catalizator al unor acțiuni radicale în rândul societăților. Așadar, rămâne să ne întrebăm cum putem noi, cititorii activi ai informațiilor din online, să evităm ipostaza de „victime” ale fenomenului online de polarizare intenționată?

Conform recomandărilor prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, expertă în ceea ce privește fenomenul dezinformării (parte a Grupului la Nivel Înalt privind dezinformarea la nivelul Comisiei Europene), decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, și autor al volumului #FAKENEWS. Noua cursă a înarmării (alături de o multitudine de alte lucrări de specialitate), „apărarea vine prin comportamentul mult mai rezervat pe platformele sociale. Nu trebuie să ne repezim din prima secundă cu like-uri și share-uri și comentarii, pentru că majoritatea subiectelor ne depășesc”. Această recomandare a fost lansată în cadrul unui interviu marca True Story Project.

Astfel, este de preferat să citim critic știrile care apar în mediul online, urmărind cu atenție cine este autorul, ce interese ar putea avea acesta referitor la subiectul exprimat, în ce context este lansată această știre, pentru a putea distinge dacă scopul acesteia este de a informa/educa sau de a polariza/emoționa. Bineînțeles că orice cititor poate cădea cu ușurință pericolului îndoctrinării, însă acest exercițiu poate antrena spiritul critic care ar trebui chiar să „tragă la răspundere” producătorii de fake news.

Autor: Miruna Constantina Țuțuianu

Miruna Constantina Țuțuianu a fost selectată pentru a participa la „Hub for Business Journalism”.

Notă: Miruna Constantina Țuțuianu a fost selectată pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub: https://presshub.ro/categorie/proiecte-editoriale/hub-for-business-journalism/.

Miruna Constantina Țuțuianu a fost analist economic în cadrul Ambasadei Emiratelor Arabe Unite în România. Este interesată de interacțiunile dintre mediul de afaceri și alte domenii cum ar fi cel politic și cel social. În momentul de față, Miruna este doctorandă în cadrul SNSPA.

 

O nouă etapă a proiectului „Hub for Business Journalism”

 

BVBStiri BVB

ALRO S.A. (ALR) (15/10/2021)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (15/10/2021)

Convocare AGEA pentru data de 8 decembrie 2021

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (15/10/2021)

Act aditional la contract de credit

ALRO S.A. (ALR) (15/10/2021)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)