De Ecaterina MATOI, Director de Programe MEPEI

În urma unui secol marcat de intervenții străine în politicile interne ale țărilor, cu superputeri care utilizează instrumente pentru a atinge obiective geopolitice și conexe, un astfel de scenariu a fost menționat de anumite surse media atunci când au prezentat evenimentele din 5 august.

Bangladesh este o țară foarte mare în ceea ce privește populația, cu o istorie scurtă în forma sa politică actuală și înconjurată de economii emergente mari. Prin urmare, cauzele care ar fi putut sta la baza actualelor convulsii sociale din Bangladesh ar fi putut fi numeroase, însă această analiză se va concentra doar pe trei contexte/coordonate regionale relevante care sunt prezentate pe scurt în secțiunile următoare: competiția India – Pakistan și relevanța acesteia pentru Bangladesh, aspectul interferenței străine și proiectul de dezvoltare chinez Belt and Road Initiative (BRI), care, în cazul Bangladeshului, nu pare să conteste interesele Indiei.  În al treilea rând, va fi analizată posibilitatea de înființare a unor noi bazelor militare americane în  această regiune.

Pakistan, India, Bangladesh și plecarea lui Sheikh Hasina

Bangladesh a devenit o țară independentă în 1971, când s-a separat de Pakistan și și-a schimbat numele din Pakistanul de Est în Republica Populară Bangladesh. Partiția din 1947 a Indiei / The British Raj (în India și Pakistan) a făcut ca India să aibă vecin  Pakistanul ca vecin atât în nord-vest, cât și în nord-est. Fără a intra în detalii, se poate presupune că independența Bangladeshului față de Pakistan ar fi putut simplifica anumite probleme de securitate regională pentru India, cel puțin simbolic, în ciuda unei majorități musulmane covârșitoare în Bangladesh.

Sheikh Hasina este fiica lui Sheikh Mujibur Rahman, susținătorul separării de Pakistan și primul președinte al acestei țări. Tatăl ei (Sheikh Mujibur Rahman), împreună cu mama și cei trei frați au fost asasinați în 1975, iar aceasta a preluat treptat conducerea Liga Awami (Britannica 2024).

Peisajul politic din Bangladesh a fost relativ instabil, dar, în principiu, indienii par să fi favorizat centrul politic format de Sheikh Hasina și Liga Awami. Principalul său rival a fost Partidul Naționalist din Bangladesh (BNP), este menționat în perioada sa târzie ca un partid relativ de dreapta. BNP a acuzat Liga Awami de concurență (politică) neloială și confruntarea a devenit acută. Jamaat-e-Islami, cu o agendă religioasă, a fost, de asemenea, ținut deoparte de scena politică de către partidul de guvernământ sub Sheikh Hasina. La 6 august, Jamaat-e-Islami a anunțat redeschiderea sediului său din Dhaka după ce a fost închis în 2011 (ordinul judecătoresc care interzice acest lucru este teoretic încă în vigoare), iar Khaleda Zia, liderul BNP încarcerat în 2018 pentru corupție, se așteaptă să fie eliberat. Presa indiană menționează că Jamaat-e-Islami este susținută de Pakistan (Sakib 2024).

Având în vedere cele de mai sus, rivalitatea puternică dintre India și Pakistan pentru influență în Bangladesh este o coordonată fundamentală a evoluțiilor recente. India consideră că împărțirea sa din 1947 a fost o tragedie, Pakistanul consideră de asemenea că împărțirea sa din 1971 a fost o tragedie, iar potențiala continuare a împărțirii Bangladeshului (așa cum este descrisă în secțiunea următoare) sunt tot atâtea reamintiri ale colonialismului, ale urmărilor sale subiective și fragile și ale pericolelor de a fi în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, în ciuda unei presupuse “ordini” globale bazate pe statul de drept.

Interferența străină: o coordonată a dispariției (fostului) Prim-Ministru Hasina de pe scena politică din Bangladesh?

La 5 august, fostul Înalt Comisar al Indiei în Bangladesh și ministru de externe, Harsh Shringla, a făcut aluzie la o presupusă “interferență străină” în Bangladesh (The Daily Guardian 2024).La începutul lui 2024, mai multe canale media au raportat dezvăluirile lui Sheikh Hasina privind presiunile externe. Ea a menționat în special că “un om alb” i-a oferit o revenire fără probleme la putere în schimbul autorizării unei baze aeriene străine în Bangladesh (First Post 2024). În același context, ea a dezvăluit că puterile străine au conspirat pentru a crea un nou “stat creștin ca Timorul de Est”, care ar trebui să absoarbă părți din Bangladesh, Myanmar și, potrivit rapoartelor –  s-a abținut să menționeze – părți din India (Choudhury 2024). Acest articol menționează și că, anterior, SUA au cerut acces la insula St. Martin. Americanii ar fi negat astfel de discuții (The Bussiness Standard 2023) inclusiv planul de a înființa un stat creștin (New Age 2024), însă două aspecte trebuie luate în considerare în acest context: forma dezmințirii este foarte importantă atunci când reprezentanți precum purtătorul de cuvânt Matthew Miller o prezintă: “Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a afirmat că Statele Unite nu s-au angajat niciodată în discuții privind preluarea controlului asupra insulei St Martin și nici nu au intenția de a face acest lucru” (el vorbește în numele Departamentului de Stat, iar “preluarea controlului” este doar un termen) și, în al doilea rând, SUA nu puteau neglija posibilitatea unei baze strategice în regiune, pe măsură ce BRI se extinde. În plus, SUA au început să restricționeze vizele pentru oficialii din Bangladesh și, indiferent de justificare, aceasta era o tendință în 2023 (Mahmud 2023).

Un articol din Indian Press susține că Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) finanțează “masiv” organizația BRAC (Building Resources Across Communities) din Bangladesh, fondată de Sir Fazle Hasan Abed. Această organizație ar fi finanțată și de Fundația Bill & Melinda Gates și este entitatea care a fondat Universitatea BRAC. Acest nucleu derulează mai multe proiecte, precum Bangladesh America Maitree Project (OpIndia 2024). Deși această sursă este neoficială și indiană, trebuie să recunoaștem că rețeta pare familiară, dar pentru a fundamenta obiectiv aceste afirmații, este nevoie de studii suplimentare.

China este, de asemenea, la rândul ei foarte interesată de evoluțiile legate de Bangladesh. Nu numai că se bazează pe Bangladesh ca pe o viitoare piață în curs de dezvoltare, dar se pare că a dizlocat submarine la baza BNS Sheikh Hasina din Pekua în Cox’s Bazar (IDRW 2024) la începutul anului 2024. Cu toate acestea, diferențele dintre presupusa abordare occidentală și abordarea chineză par să fie capitale: China nu pare să intervină în politica Bangladeshului la fel de mult ca alte puteri regionale sau globale, nu a părut să menționeze modificări teritoriale și a început cu mult timp în urmă cu o propunere de dezvoltare economică: BRI.

Belt and Road Initiative (BRI) al Chinei și Bangladesh

BRI este o coordonată cheie pentru geopolitica, economia și securitatea regională. Bangladesh a fost prima țară din regiune care a aderat la BRI în 2023 (Discursul de deschidere al E.S. ambasadorului Yao Wen 2023), iar China a anunțat un pachet de 40 de miliarde de dolari pentru această țară (Mohsin 2023). Până în octombrie 2023, companiile chineze construiseră deja 12 drumuri și 21 de poduri în Bangladesh (Sun 2023).

Interesele economice și de securitate ale Chinei în Bangladesh sunt și vor rămâne semnificative și, cel mai important, guvernul indian pare să fie de acord cu această tendință: India va concura probabil mai mult cu China, dar poate prefera o influență chineză în Bangladesh, mai degrabă decât una americană/occidentală sau pakistaneză, care sunt mai puțin previzibile în materie de securitate. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că această regiune are o puternică poziție anti-colonială, iar țări precum India, Bangladesh, Vietnam, Malaezia și multe alte țări din Asia de Sud-Est fac parte din Mișcarea Țărilor Nealiniate (MTN). Prin urmare, acceptarea necondiționată a influenței superputerii este relativ dificil de impus. Și având în vedere expansiunea economică, diplomatică și, implicit, de securitate a Chinei în regiune, SUA pare să fi planificat mai multe baze în regiunea Golfului Bengal.

Discuții privind înființarea de baze militare americane în regiunea Golfului Bengal/India

Presupunând că discuțiile privind o bază militară americană pe insula St. Martin au fost într-adevăr false, așa cum a declarat purtătorul de cuvânt Miller, trebuie admis că dorința de a avea baze în regiune este evidentă. Un titlu de articol din Eurasian Times referitor la dezvăluirile lui Sheikh Hasina numește SUA ca fiind”disperate după o bază militară”, menționând în același timp și negațiile în această direcție (Choudhury 2024). În mod interesant, SUA au anunțat în aprilie 2023 că, de asemenea, nu intenționează să înființeze o bază militară în Sri Lanka (Business Standard 2023). Baza militară americană din Insulele Cocos se pare că este listată împreună cu Filipine, Timorul de Est și Papua Noua Guinee ca locuri de construcție anticipate ca parte a Inițiativei de Descurajare a Pacificului (NDTV WORLD 2024). Acestea sunt însă relativ departe de Golful Bengal. China și India par să concureze pentru prezența militară în Strâmtoarea Malacca, iar Beijing pare să fi staționat nave de război la baza navală Ream din Cambodgia (Ferran 2024). În timp ce creșterea prezenței militare a Chinei este justificată de BRI, de proximitatea față de această regiune și de un istoric de ostilitate din partea anumitor mari puteri navale, pare destul de dificil pentru SUA să pătrundă în această regiune cu o bază aeriană/militară, iar India pare să fe pe aceeași lungime de undă cu China.

Concluzii

În această analiză  – care nu pretinde a fi una exhaustivă – au fost menționate succint o serie de detalii de referință pentru evenimentele din Bangladesh din 5 august 2024, precum interese indiene, chineze, pakistaneze și, într-o anumită măsură, alte interese legate de situația politică din această țară.

Concluzia cheie care se desprinde din această analiză este că regiunea rămâne sub o importantă și crescândă influență indiană și chineză, în timp ce Pakistanul și probabil alte puteri regionale sau globale se fac remarcate prin încercări de atingere a unor anumite obiective în regiune. Având în vedere istoria și o potențială dificultate în justificarea prezenței, SUA și aliații lor probabil întâmpină dificultăți în mobilizarea țărilor pentru o potențială bază militară în regiune, în timp ce China își poate justifica interesele economice și își poate clarifica preocupările privind securitatea în imediata vecinătate. O relativă neutralitate a Chinei față de confruntarea Pakistan – India este vizibilă în Bangladesh, dar nu numai: Afganistanul este, de asemenea, o țară în care cei doi vecini concurează pentru influență.

În cele din urmă, se face remarcată vehicularea înființării unui stat creștin (nou), care ar trebui să revendice teritorii de la statele existente. Și deși această tendință este sesizată și analizată în mass-media regională și în cercurile politice, totuși se impune o monitorizare mai aprofundată a dinamicilor politice și securitare regionale pentru a confirma sau infirma o astfel de direcție.

Bibliografie 

Britannica. 2024. Sheikh Hasina Wazed. August 6. Accessed August 6, 2024. https://www.britannica.com/biography/Sheikh-Hasina-Wazed.

Sakib, Sm Najmus. 2024. Anadolu Agency. August 6. Accessed August 6, 2024. https://www.aa.com.tr/en/asia-pacific/jamaat-e-islami-opens-party-office-after-over-a-decade-as-bangladesh-awaits-transitional-govt/3296541.

The Daily Guardian. 2024. Foreign Hand Suspected in Bangladesh Protests: Former Indian Envoy. August 5. Accessed August 6, 2024. https://thedailyguardian.com/foreign-hand-suspected-in-bangladesh-protests-former-indian-envoy/.

First Post. 2024. First Post. May 28. Accessed August 6, 2024. https://www.firstpost.com/world/pm-sheikh-hasina-says-a-white-man-offered-her-smooth-return-to-power-in-exchange-for-airbase-in-bangladesh-13775791.html.

Choudhury, Salah Uddin Shoaib. 2024. The Euroasian Times. May 25. Accessed August 7, 2024. https://www.eurasiantimes.com/us-desperate-for-military-base-in-bangladesh/.

The Bussiness Standard. 2023. The Bussiness Standard. June 27. Accessed August 7, 2024. https://www.tbsnews.net/bangladesh/us-did-not-discuss-taking-over-st-martins-island-respects-bangladeshs-sovereignty-state.

New Age. 2024. New Age. June 13. Accessed August 6, 2024. https://www.newagebd.net/post/foreign-affairs/237711/lu-denies-us-plots-to-set-up-christian-state-air-base-in-bangladesh.

Mahmud, Faisal. 2023. Al Jazeera. September 23. Accessed August 6, 2024. https://aje.io/b48sk4.

OpIndia. 2024. OpIndia. August 5. Accessed August 6, 2024. https://www.opindia.com/2024/08/bangladesh-turmoil-usaid-foreign-intereference-sheikh-hasina-flees-army/.

IDRW. 2024. India Defence Research Wing. April 1. Accessed August 6, 2024. https://idrw.org/china-strengthens-grip-in-bay-of-bengal-with-new-bangladesh-submarine-base/.

Keynote Speech of H.E. Ambassador Yao Wen . 2023. Embassy of the People`s Repubic of China in Bangladesh. September 22. Accessed August 6, 2024. http://bd.china-embassy.gov.cn/eng/dshd/202309/t20230922_11148266.htm.

Mohsin, Simon. 2023. The Financial Express. November 21. Accessed August 6, 2024. https://thefinancialexpress.com.bd/views/bri-10-years-on-and-bangladesh.

Sun, Nan. 2023. Xinhua. October 10. Accessed August 6, 2024. https://english.news.cn/20231003/3eb12817fe9144f4815c6d37dcb6fc87/c.html.

Business Standard. 2023. Business Standard. April 11. Accessed August 6, 2024. https://www.business-standard.com/world-news/us-has-no-plans-of-setting-up-military-base-in-sri-lanka-us-envoy-chung-123041100886_1.html.

NDTV WORLD. 2024. NDTV WORLD. August 5. Accessed August 6, 2024. https://www.ndtv.com/world-news/us-eyes-indian-ocean-island-as-possible-military-base-to-deter-china-6267262.

Ferran, Lee. 2024. Breaking Defense Indo-Pacific. August 6. Accessed August 6, 2024. https://breakingdefense.com/2024/07/chinas-newest-military-base-is-up-and-running-and-us-officials-see-more-of-them-on-the-horizon/.