* Neutralitatea climatică nu e un moft, ci e o necesitate

* Energia regenerabilă este cheia contracarării schimbărilor climatice

* Ţării noastre i-au fost alocate 10 miliarde de EUR pentru a atenua efectele Pactului Ecologic European

* Mă tem ca nu cumva să asistăm la noi episoade privind atragerea de fonduri europene similare cu cele de pe parcursul mandatului meu de Comisar European – când aproape că am ajuns să mă rog de autoritățile de la București să trimită Comisiei Europene proiecte pe care să le putem finanța.

*Interviu cu europarlamentarul Pro România Corina Crețu

Care este opinia dvs cu privire la Pactul Ecologic European?

Corina Creţu: Eu am declarat imediat după acordarea, în plenul Parlamentului European, a votului de încredere pentru Pactul Ecologic European la mijlocul lunii ianuarie că este un moment foarte important pentru viitorul Europei atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen mediu și lung, întrucât de acum înainte toate politicile Uniunii Europene vor trebui puse în acord cu acest document. Neutralitatea climatică nu e un moft, ci e o necesitate – ceea ce am reiterat și în luările mele de poziție de pe parcursul mandatului meu de Comisar European.

Cred că e foarte bine că Uniunea Europeană va deveni un lider mondial în protejarea mediului și implicit a calității vieții, dar în același timp e important să avem în vedere și costurile pe care le implică acest plan. Implementarea acestuia ar trebui, în opinia mea, să se realizeze treptat, cu responsabilitate și sensibilitate față de cei care vor fi afectați de măsurile Pactului Ecologic European.

Și mă refer aici în special la regiunile carbonifere în tranziție, între care și Valea Jiului. Chiar înaintea votului din Parlamentul European cu privire la Pactul Ecologic, am avut o întrevedere cu Elisa Ferreira, actualul Comisar European pentru Coeziune și Reforme, căreia i-am solicitat ca regiunile monoindustriale asemenea Văii Jiului să fie ajutate corespunzător. Iar Doamna Comisar m-a asigurat că Fondul pentru Tranziție Justă va sprijini regiunile și angajații cei mai afectați de tranziția spre neutralitatea climatică, fondurile fiind alocate proporțional. Cu alte cuvinte, cei care resimt cel mai puternic efectele acestui Pact vor fi și cei care primesc ajutor mai mare. Așadar, Pactul Ecologic European e un instrument foarte util atât timp cât ține cont de situațiile speciale care există în diferite regiuni ale Europei, pentru că în definitiv e vorba despre viața oamenilor care trăiesc acolo.

Peste 35% din bugetul programului ”Horizon Europe” va fi alocat cercetărilor care vor urmări să găsească noi soluții pentru combaterea schimbărilor climatice. Totodată, fondurile europene vor urmări să încurajeze proiecte care privesc economia circulară

Care sunt, în opinia dvs, măsurile imediate pentru a contracara schimbările climatice în Europa, respectiv România?

Corina Creţu:  După cum indică toate studiile, energia regenerabilă este cheia contracarării schimbărilor climatice. Dar nu trebuie să o abordăm ca pe o temă insulară, pentru că de fapt implicațiile sale sunt multiple și complexe. Și, din păcate, nu există o soluție miraculoasă care să poată rezolva problemele acestea peste noapte. Schimbările climatice cu care ne confruntăm astăzi sunt efectul a câtorva zeci de ani de activitate umană care a poluat atmosfera. Aici e vorba și despre obiceiuri, stiluri de viață, mentalități – toate acestea fiind aspecte care se schimbă în timp. Ca atare, o măsură imediată ar trebui să fie aceea de a investi mai mult în conștientizarea acestor aspecte, în educație, în formarea actualelor și a viitoarelor generații în spiritul respectului față de natură. A impune doar câteva aspecte legislative nu e suficient atât timp cât nu există convingerea oamenilor că protejarea naturii nu e o obligație impusă, ci e o responsabilitate. O altă măsură imediată o reprezintă, așa cum prevede și Pactul Ecologic European, investițiile în inovare. Peste 35% din bugetul programului ”Horizon Europe” va fi alocat cercetărilor care vor urmări să găsească noi soluții pentru combaterea schimbărilor climatice. Totodată, fondurile europene vor urmări să încurajeze proiecte care privesc economia circulară. Nu în ultimul rând, e important ca măsurile care se iau să fie realmente respectate, iar Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a monitoriza evoluțiile implementării Pactului Ecologic European. Sunt, așadar, câteva măsuri, de altfel măsuri bun-simț, pentru a începe acest proces. Nu va fi ușor, dar e important să existe bună-credință și voință pentru a face o schimbare.

Cum ar trebui să procedeze autoritățile din România pentru a atinge obiectivele din Pactul Ecologic European, dar şi pentru a primi sprijinul financiar pentru acest lucru? Care sunt măsurile pe termen scurt pe care ar trebui să le ia România în acest sens?

Corina Creţu:  România urmează a fi al treilea cel mai mare beneficiar, în ordinea bugetelor alocate prin intermediul Mecanismului pentru Tranziție Justă. Practic, țării noastre i-au fost alocate 10 miliarde de EUR pentru a atenua efectele Pactului Ecologic European, scopul acestor bani fiind acela de a crea investițiile necesare pentru a asigura o tranziție echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic. Însă acești bani trebuie accesați prin proiecte solide, bine puse la punct. Iar Comisia Europeană a anunțat deja că va fi un partener al statelor membre în acest sens. Mă tem, însă, ca nu cumva să asistăm la noi episoade privind atragerea de fonduri europene similare cu cele de pe parcursul mandatului meu de Comisar European – când aproape că am ajuns să mă rog de autoritățile de la București să trimită Comisiei Europene proiecte pe care să le putem finanța. Nu îmi propun să dau lecții nimănui, dar vă vorbesc din experiența acumulată și din ceea ce am văzut la Bruxelles în acești 15 ani de când sunt aici: Guvernul României ar trebui să analizeze cu toată seriozitatea și cu celeritate care sunt nevoile acestor comunități, să se consulte în acest sens cu actorii relevanți de la nivel local și să transmită Comisiei Europene proiecte mature, care să poată fi finanțate. Sper din tot sufletul să nu ajungem în situația în care oamenii din Valea Jiului să sufere, iar banii noștri, care ni se cuvin, care sunt puși deoparte pentru România, să rămână la Bruxelles pentru că sunt mai importante bătăliile politice interne sau preferințele pentru un primar sau altul. Ar fi trist, neeficient și total incorect pentru români.

Care este valoarea investiţiilor pe care România trebuie să le facă pentru a îndeplini obiectivele din Pactul Ecologic European? Care sunt domeniile principale în care România trebuie să facă aceste investiţii?

Corina Creţu: Așa cum știți, Pactul ecologic european acoperă absolut toate sectoarele economiei, dar există o atenție specială acordată transporturilor, energiei, agriculturii și sectoarelor industriale. La nivel european, îndeplinirea obiectivelor Pactului va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde EUR – iar realizarea acestor investiții va necesita mobilizarea atât a sectorului public, cât și a celui privat. Există semnale care arată că cel puțin 25% din Bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții va oferi un sprijin suplimentar. Iar pentru a încuraja sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției către o economie verde, Comisia va prezenta anul acesta o strategie de finanțare verde. Există așteptarea ca, și la nivel național, statele membre – așadar și România – să transforme neutralitatea climatică într-una dintre prioritățile sale. Dar și aici există specificități, or cred că e important ca Guvernul României să facă toate demersurile astfel încât să găsească cele mai bune premise pentru implementarea măsurilor prevăzute în Pactul Ecologic European astfel încât să țină cont de situația României.

Considerați că textul Rezoluției privind domeniul energiei este benefic pentru România? Este adevărat că gazul și energia nucleară nu pot fi utilizate că soluție de tranziție  către economia verde, potrivit rezoluției votată în Parlamentul European?

Corina Creţu: Statele membre pot să-și păstreze producția de energie nucleară, dar e posibil ca finanțările furnizate pentru a sprijini tranziția să nu fie îndreptate către aceste industrii – care sunt considerate a fi nesustenabile. Cred că ar trebui să existe, totuși, o nuanțare aici. Pentru România este foarte important să existe sprijin și predictibilitate în această direcție. Există riscul ca anumite țări, cum este și România, să aibă de suferit. Comisia Europeană a promis că va prezenta, până la mijlocul acestui an, măsuri care să ducă la o integrare inteligentă a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice. Există planuri de facilitare a decarbonizării sectorului gazelor, cu precădere prin consolidarea sprijinului pentru dezvoltarea gazelor decarbonizate. În activitatea mea din Parlamentul European, voi face tot ce-mi stă în putință pentru a face cât mai cunoscute aceste aspecte care privesc România, astfel încât să fie cunoscute și înțelese aspectele particulare ale țării noastre cu privire la această tranziție. Totuși, industria nucleară europeană susține în prezent peste 1,1 milioane de locuri de muncă în întreaga Uniune Europeană, deci e important să existe un echilibru.

Ce ar trebui să facă autoritățile din România în ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia, având în vedere că acesta este un producător important de energie pe cărbune, dar mare parte din Valea Jiului depinde de această companie?   

Corina Creţu: Cred că fiecărei situații de acest fel, fiecărei regiuni monoindustriale trebuie să i se acorde atenția cuvenită, astfel încât nicio persoană dintre cele care ar avea de suferit de pe urma acestor măsuri să nu fie lăsată în urmă, să nu fie abandonată. Ar fi cea mai mare greșeală și ar dovedi nu doar o lipsă de creativitate, dar și multă nepăsare. Orice Guvern care nu ar lua măsuri pentru ajutorarea locuitorilor acestor zone ar fi, din punctul meu de vedere, profund anti-european, pentru că Pactul Ecologic European nu urmărește să dăuneze cuiva, ba chiar dimpotrivă. În primul rând, ar trebui ca autoritățile să înțeleagă cât de importanți sunt cei de la nivel local; și mă refer aici la administrația locală, partidele, sindicatele, companiile mai mici sau mai mari, toți acești actori ar trebui să își stabilească drept obiectiv găsirea alternativelor în regiune. Fără efortul lor concertat, fără concursul fiecăruia dintre aceștia, cu sprijinul Guvernului, mi-e teamă că nu se va ajunge nicăieri. Trebuie să înlăturăm mitul că obiectul neutralității climatice este cel mai mare dușman al acestor comunități. Pericolul se formează doar dacă nu există o viziune, iar această viziune trebuie să vină de jos în sus. Sunt mai multe exemple la nivel european, despre care s-a scris și în presa din România. Comunități cu tradiție în minerit au transformat fostele cariere în lacuri artificiale, devenind o atracție pentru turiști și generând, astfel, locuri de muncă. Alte comunități de acest gen s-au transformat în centre de cercetare relevante. Deci alternative există, nu trebuie să reinventăm roata. Dar repet: e important ca actorii de la nivel local și cei de la nivel național să analizeze cu toată atenția aceste cazuri – cum sunt și cele menționate de dumneavoastră – și să găsească soluții în acord cu potențialul regiunii.