Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2024 cu 17,12% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, conform datelor publicate de INS. În pofida scăderii inflației, ritmul de creștere al acestui indicator a urcat la cea mai mare valoare din ultimii cinci ani, după ce scăzuse în pandemie la valoarea minimă de +5,68% și se păstrase la +6,39% după mijlocul anului 2021.

Costul cu munca a ajuns astfel la o creștere excepțională, cu depășirea clară a nivelului record pe plan european atins de România în 2020 (aproape 50% cumulat pe ultimii trei ani, față de maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro). Valoarea exactă pentru datele cumulate în T3 din perioada 2022 – 2024, în condiții de inflație inițial mare dar redusă semnificativ în prezent, este de +49,55%.

Pentru raportare la rezultatele din economie, menţionăm că media lunară a productivității muncii în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru întreaga economie) a bătut pasul pe loc în 2022 și a scăzut apoi, atât în 2023 cât și în primele trei trimestre din 2024 (media lunară -2,2%), ajungând înapoi sub nivelul din 2019.

De reținut, inflația medie pe T3 2024 a fost de 5,05% (de la 9,23% în T3 2023), ceea ce înseamnă un avans al puterii de cumpărare a salariului mediu de 11,5% (+5,4% în urmă cu un an), în contrast cu rezultatul PIB la 9 luni (doar 0,9% brut). Așadar, accelerarea ritmului de creștere a costului cu forța de muncă este divergentă cu evoluția productivității muncii în industrie.

Învățământul, primul în topul creșterilor

Pentru a vedea mai bine care au fost efectele induse în pandemie și la revenirea din aceasta asupra costurilor cu forța de muncă pe tipuri de activități, vă prezentăm topul creșterilor cumulate pe trei ani, între T3 2021 și T3 2024. Pe primul loc apare, deloc surprinzător după doi ani de creștere susținută, învățământul, cu +72,38% (desigur, și prin raportare la o bază relativ redusă).

Urmează sectorul HoReCa (+63,93%, revenire după situația foarte dificilă din pandemie), construcțiile (+62,23%, cu o anumită temperare în ultimul an), transportul și depozitarea (+55,81%, cu ritmuri tot mai mari de la o perioadă la alta) și alte activități de servicii (+55,39%), urmate îndeaproape de producția și furnizarea de energie, gaze, apă (+54,21%, beneficiară a tarifelor majorate semnificativ).

Comerțul (+51,83%) a devansat industria prelucrătoare (+49,30%), de o parte și de alta a mediei pe economia națională. Medie sub care au coborât sectoare activitate precum IT-ul (+44,73%), sau intermedierile financiare și asigurările (+37,57%). La coada clasamentului pe ultimii trei ani figurează administrația publică (+33,84%) și sănătatea (+33,80%), ambele însă cu creșteri importante pe parcursul ultimelor patru trimestre.

Scăderea inflației spre valori rezonabile și necesitatea echilibrării financiare treptate a statului ar fi trebuit să conducă spre o temperare a cheltuielilor cu salariile, ceea ce nu s-a întâmplat în condițiile anului electoral 2024 (+23% costuri majorate cu bugetarii după primele zece luni). Ceea ce, dat fiind rolul de market-maker al statului pe piața muncii, ar trebui să constituie o temă de reflecție.

Dan Pălăngean