CREDERE reacţionează la afirmaţiile preşedintelui CSALB Alexandru Păunescu, privind creditele în franci elveţieni

Credere reacţionează la declaraţiile preşedintelui CSALB, oferite Financial Intelligence, cu privire la creditele în franci elveţieni.  

 

CREDERE precizează:

« “Privind retrospectiv, pentru cei care au luat credite denominate în CHF a fost foarte bine până la finalul lui 2014 – începutul lui 2015.”

Privind (tot) retrospectiv, am mai auzit această declarație în decursul anilor. Nu poți să spui că cineva o duce foarte bine când la 2-3 ani după acordarea creditului și până în prezent plătește rate duble sau triple. Cum nu poți să îi spui unui debitor, cu restructrare în 2013 la Raiffeisen, că o duce bine după ce banca i-a triplat dobânda profitând de starea de neputință. Să nu mai vorbim despre faptul că afirmația de mai sus are în vedere un calcul global asupra creditului, calcul realizat de bănci sau chiar BNR pe baza unor date mai puțin exacte.

„Până în 2015 au tot existat avertismente, potrivit cărora sunt periculoase creditele în monede gen franc elveţian sau yen japonez.”

Da, au existat. Undeva la jumătatea lui 2008. Spre finalul creditării în franci elvețieni.

“Au fost și niște persoane extrem de bine țintite, cu intenții clare, încât să provoace consumatorii împotriva băncilor și să întrețină un climat de antagonism între aceștia.”

a) În momentul în care o faci o declarație de tipul „spre deosebire de X sau Y, ăștia au dus-o foarte bine”, este mai mult decât evident că și dl. Păunescu contribuie la acest climat de antagonism.

b) Știm la cine se face referire, dar astfel de afirmații reprezintă o constantă. Ne-ar fi plăcut ca dl. Păunescu să ia aceeași poziție și atunci când reprezentanții CPBR lansau campania de presă împotriva legii dării în plată prin care arătau cum va dispărea programul „Prima Casă” și despre cum beneficiarii legii dării în plată vor avea atât de multe beneficii încât ceilalți cetățeni o vor duce atât de rău prin presupusa dispariție a creditării.

c) Noi, la CREDERE, am demarat negocieri cu 7 bănci pe problema creditelor în franci elvețieni. 4 bănci nu au răspuns invitației. Una a acceptat invitația și a luat măsuri (BT), cu alta ne-am întâlnit și (încă) nu s-a ajuns la un consens (OTP), în timp ce Raiffeisen ne-a răspuns, dar s-a fofilat.

„De-a lungul timpului, BNR a avertizat, constant, în mod public, asupra riscurilor aferente împrumuturilor în valută, inclusiv cele în CHF, în cazul persoanelor cu venituri în altă monedă decât cea a creditului.”

Fals! BNR a avertizat la evenimente private, fără accesul publicului. Nu era internetul în 2006 ceea ce este astăzi. BNR chiar a avut întâlniri cu băncile încă din 2005 și le spunea cât de „nasoale” sunt creditele în franci elvețieni. Cu toate acestea, băncile noastre, educate financiar, au acordat astfel de credite în România, deși băncile-mamă refuzaseră să le acorde în alte state.

Ce ne dezamăgește este discursul. Prea mult se face trimitere către consumatorii needucați financiar. Nimic despre lăcomia și iresponsabilitatea băncilor. Am putea vorbi inclusiv despre aroganță – care nu are ce căuta în relația cu consumatorul.

De-a lungul timpului am tot spus că există grave greșeli de comunicare. Acest articol stă dovadă. Și contribuie nu doar la neîncrederea consumatorilor în CSALB, ci pur și simplu contribuie la acel așa-zis antagonism.

Cât timp cel mult 6 bănci fac concesii prin intermediul CSALB, atunci cu siguranță există o problemă. Dar noi nu facem nimic în sensul acesta. Și ne apucăm, dintr-o dată, să reluăm același subiect vechi, cu pasaje re-publicate din articole/rapoarte BNR.

Da, e foarte important că CSALB a obținut 3.5 milioane euro pentru consumatori. La fel cum și CREDERE a obținut cel puțin dublu pentru consumatori în urma negocierii cu BT.

Credem că în contextul actual acest punct de vedere era mai mult decât necesar.

Echipa CREDERE”