Update articol:

Alexandru Păunescu, CSALB: “Problema creditelor în CHF, pe fondul lipsei de educaţie financiară; vina este a sistemului”   

Sursa: Facebook CSALB Sursa: Facebook CSALB

*“Au fost și niște persoane extrem de bine țintite, cu intenții clare, încât să provoace consumatorii împotriva băncilor și să întrețină un climat de antagonism între aceștia

Situația creditelor în franci elveţieni (CHF) s-a schimbat mult din 2015, când decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de renunţare la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR, pe fondul măsurilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE), a dus la aprecierea CHF față de RON şi implicit la creşterea serviciului datoriei pentru debitorii în franci elveţieni, ne-a declarat Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Domnia sa ne-a spus că, de la circa 75.000 de credite în CHF acordate de bănci, în prezent mai sunt aproximativ 10.000 şi numărul lor scade în continuare. 

Potrivit domniei sale, cele mai multe cereri de negociere din partea consumatorilor au venit la CSALB pentru creditele în lei (54%), după care urmează cele în euro (23%), CHF (20%) şi la final dolari americani.

Alexandru Păunescu ne-a spus: “Privind retrospectiv, pentru cei care au luat credite denominate în CHF a fost foarte bine până la finalul lui 2014 – începutul lui 2015. Ratele la creditele denominate în CHF erau simțitor mai mici față de cele ale creditelor în euro sau în lei. Oferta era foarte bună pentru consumatori.

Până în 2015 au tot existat avertismente, potrivit cărora sunt periculoase creditele în monede gen franc elveţian sau yen japonez”.

De-a lungul timpului, BNR a avertizat, constant, în mod public, asupra riscurilor aferente împrumuturilor în valută, inclusiv cele în CHF, în cazul persoanelor cu venituri în altă monedă decât cea a creditului. Aceste avertizări repetate au fost diseminate pe mai multe canale de comunicare: studii, conferinţe şi seminarii pe teme de supraveghere şi stabilitate financiară şi colocvii juridice, declaraţii în cadrul conferinţelor de presă trimestriale susţinute de către banca centrală, întâlniri lunare cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor şi cei ai unor asociaţii de specialitate (Asociaţia Analiştilor Financiari-Bancari din România, Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România etc.).

De exemplu, Raportul asupra stabilităţii financiare pe anul 2008 atrage atenţia explicit asupra riscurilor privind creditarea în monede considerate „exotice” (cum ar fi CHF sau JPY): ”Dinamica rapidă a creditelor în noile valute s-ar justifica printr-un cost iniţial mai scăzut, dar au dezavantajul unei volatilităţi superioare a cursului. Coeficienţii de variaţie a cursurilor de schimb (calculaţi ca variaţie standard raportată la media cursului) CHF/RON şi JPY/RON sunt superiori celui specific EUR/RON (folosind cursurile zilnice pentru perioada 3.01.2005 – 4.03.2008). Mai mult, în perioadă de turbulenţe, CHF devine monedă de siguranţă pentru investitori, ceea ce va determina aprecierea şi mai mare a CHF faţă de toate celelalte monede”.

Alexandru Păunescu explică: “E clar că a fost vorba de o lipsă de educație financiară. Nu că ar fi vina cuiva anume, ci cred că e responsabilitaea întregului sistem. Dar au fost și niște persoane extrem de bine țintite, cu intenții foarte clare, încât să provoace consumatorii împotriva băncilor și să întrețină un climat de antagonism între aceștia. În anii 2007-2008, pe consumator nu îl interesa cât e dobânda, ce comisioane trebuie să plătească, voia doar să primească banii de credit ca să își cumpere televizor, mașină de spălat, frigider, casă etc.

E bine știut că banca nu împrumută debitorii din banii ei. Fondurile proprii ale băncii sunt reduse. Creditele se dau din banii deponenților, care primesc și dobândă la banii depuși.Aprecierea francului poate fi văzută și altfel. Cum ar fi fost dacă un client al unei bănci avea banii depuși în CHF și, la momentul creșterii francului, banca i-ar fi zis că nu îi dă banii la valoarea crescută, ci la valoarea de dinainte de explozia francului, pentru că a fost un eveniment neprevăzut?  

Rolul BNR este, pe de o parte, de supraveghere prudențială a băncilor, iar pe de altă parte trebuie să se asigure că deponenții își primesc banii înapoi. Întotdeauna s-a încercat găsirea unui echilibru.

Tocmai de aceea, ideea CSALB este de negociere între bancă și consumator, de găsire a căii de mijloc”, nu de antagonizare a părților”.

În luna septembrie 2020, CSALB împlinește 5 ani de la înființare. Adică de la intrarea în vigoare a Ordonanței de Guvern 38/2015. Prima negociere dintre un consumator și o bancă a avut loc în martie 2016. De atunci, 5.800 de oameni au trimis cereri către Centru, iar în urma negocierilor consumatorii au obținut aproximativ 3,5 milioane de euro prin reducerea sau diminuarea unor comisioane, scăderea dobânzilor sau ștergerea totală sau parțială a soldului. Cifrele sunt rezultatul a peste 1.500 de negocieri intermediate de Conciliatorii CSALB, începând cu martie 2016.

 

 

 

      

 

BVBStiri BVB

COMPA S. A. (CMP) (28/09/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii - 21-25.09.2020

PROMATERIS S.A. (PPL) (28/09/2020)

Disponibilitate raport semestrial consolidat 2020

OIL TERMINAL S.A. (OIL) (25/09/2020)

Raport curent conform art. 234, lit. i). al Regulamentului ASF nr. 5/2018

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (25/09/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017