“Îmi face o deosebită plăcere să citesc scrisorile anuale trimise de Berkshire Hathaway către acţionari şi să le urmăresc conferinţele. Mă ajută să devin un investitor mai cumpătat. Din multitudinea de idei valoroase împărtăşite de Buffett şi Munger, una mi-a rămas în mod special în minte. La reuniunea companiei din 2010, Buffett a făcut o observaţie aparent simplă, dar profundă: oamenii din sală nu erau, în medie, mai inteligenţi decât un grup asemănător de acum 200 de ani şi nici nu munceau mai mult. ‘But, boy, do they live differently’. Trăiau însă mult mai bine. Putem spune acelaşi lucru despre noi. Oare de ce? Nu suntem, în medie, cu mult mai inteligenţi decât strămoşii noştri. Creierul uman nu s-a schimbat fundamental în două secole. Nici nu putem spune că muncim mai mult decât oamenii care munceau zi-lumină pe câmp, în mine sau în fabricile vremii. Acum două secole nu existau antibiotice, iar electricitatea nu făcea încă parte din viaţa de zi cu zi. O mare parte din stilul nostru actual de viaţă nu exista acum 200 de ani’, a scris Cristian Popa.
Potrivit acestuia, acumularea de capital şi stimulentele pentru inovare au permis apariţia unor noi invenţii, produse şi servicii, ale căror beneficii s-au răspândit în societate.
“Capitalismul a făcut posibilă această schimbare în bine, a permis acumularea de capital şi a creat stimulente pentru inovare, din dorinţa de profit şi de un trai mai bun, desigur. Astfel apar invenţiile, produsele şi serviciile noi, iar inovaţia este transmisă către societate, ca tot mai mulţi oameni să se bucure de ea. Poate că nu observăm de la o zi la alta schimbările, dar mii de îmbunătăţiri mici, acumulate pe o perioadă foarte lungă, duc la un salt enorm al nivelului de trai. Privită de la un an la altul, schimbarea poate părea modestă. Privită pe parcursul a două secole, seamănă cu o revoluţie. Aşadar, şi în cazul cunoaşterii se aplică principiul dobânzii compuse. Fiecare generaţie a început de unde a rămas precedenta şi a continuat. Un utilaj ceva mai bun, un medicament mai eficient, un proces de producţie mai ieftin sau o metodă mai rapidă de a transmite informaţia. Când ideile şi capitalul circulă, iar succesul este recompensat, progresul începe să se alimenteze singur’, a explicat reprezentantul BNR.
Cristian Popa a evocat şi exemplul lui John D. Rockefeller, folosit de Warren Buffett pentru a ilustra diferenţa dintre bogăţia financiară şi accesul la bunurile şi serviciile create ulterior prin progres tehnologic.
“Buffett a revenit asupra acestei idei folosind exemplul lui John D. Rockefeller. Cel mai bogat om al lumii de acum un secol putea cumpăra aproape orice, dar nu putea cumpăra lucruri care încă nu fuseseră inventate. Nu avea acces la medicina modernă, la un zbor sigur peste ocean, la aer condiţionat sau la aproape întreaga cunoaştere a lumii printr-un singur click. Nici presa de peste Atlantic nu îi apărea în feed, iar Netflix nu apăruse nici măcar în imaginaţia lui Jules Verne. Astăzi, un cetăţean obişnuit poate beneficia de toate acestea. Nu este mai bogat decât Rockefeller în sens financiar, dar este mai bogat în opţiuni. În multe privinţe, oamenii obişnuiţi de astăzi trăiesc mai bine decât Rockefeller. Desigur, capitalismul nu a eliminat inegalitatea sau insecuritatea şi nici nu o poate face. Nu este un sistem perfect. Dar unul mai bun nu avem, iar judecat după realizări, bilanţul ultimelor două secole este greu de contestat’, a concluzionat Cristian Popa.