Reprezentanți ai Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă au participat, pe 9 septembrie, la o întâlnire tehnică la Centrala Nucleară Paks din Ungaria, pentru a analiza măsurile aplicate de partea ungară în luna august, când nivelul extrem de scăzut al Dunării a pus probleme alimentării cu apă de răcire a celor două centrale, potrivit unui comunicat publicat miercuri, 23 septembrie, de operatorul ungar MVM Paks.
Potrivit sursei citate, managerii și experții celor două centrale au făcut schimb de informații privind efectele nivelului „fără precedent” de scăzut al Dunării și soluțiile utilizate pentru gestionarea situației.
Operatorul ungar susține că măsurile adoptate la Paks au permis menținerea producției centralei, în timp ce soluțiile aplicate în România nu ar fi reușit să asigure un nivel suficient al apei pentru menținerea producției la Cernavodă.
- MVM Paks: Măsurile aplicate în România nu au reușit să ridice suficient nivelul apei
„Cele două centrale nucleare s-au aflat, în esență, în aceeași situație în august”, afirmă operatorul centralei Paks.
Potrivit relatării părții ungare, în România au fost luate măsuri pentru creșterea nivelului apei, inclusiv prin scufundarea mai multor barje, însă acestea nu ar fi produs efectul necesar pentru menținerea producției CNE Cernavodă. MVM Paks face referire la amplasarea centralei românești pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și la particularitățile zonei din care este asigurată apa necesară funcționării centralei.
În luna august, problemele provocate de debitul foarte redus al Dunării au determinat oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, iar ambele unități ale centralei sunt opriteîn condiții de siguranță.
-
Delegația română a analizat lucrările realizate la Paks
Vizita nu s-a limitat la discuții între operatorii celor două centrale. Potrivit MVM Paks, delegația română a fost informată despre măsurile aplicate la Paks și lucrările aflate în desfășurare și a discutat cu specialiștii autorității ungare de gospodărire a apelor care gestionează intervențiile de la fața locului. Reprezentanții români s-au întâlnit, de asemenea, cu președintele și vicepreședinții Autorității Ungare pentru Energie Atomică.
Comunicatul nu precizează însă în detaliu care dintre soluțiile tehnice aplicate la Paks ar putea fi utilizate și la Cernavodă și nici dacă partea română intenționează să preia vreuna dintre acestea.
-
Ungaria a construit un prag în albia Dunării pentru a crește nivelul apei la Paks
Una dintre principalele măsuri adoptate de Ungaria în această vară a fost construirea unui prag de fund în albia Dunării, în zona Paks, pentru creșterea nivelului apei necesare sistemului de răcire al centralei nucleare. Lucrarea a fost realizată în regim de urgență, în contextul nivelurilor extrem de scăzute ale fluviului. Autoritățile ungare au susținut că intervenția a permis creșterea nivelului apei în zona canalului de admisie și continuarea funcționării centralei.
Proiectul a generat însă și întrebări privind efectele asupra albiei și navigației pe Dunăre, în condițiile în care accelerarea curentului în zona construcției a fost asociată cu o eroziune semnificativă a albiei. Subiectul a ajuns inclusiv în atenția structurilor europene și dunărene.
-
Cernavodă și Paks vor continua schimbul de soluții tehnice
Potrivit comunicatului operatorului ungar, experții celor două țări au apreciat întâlnirea drept utilă și au convenit continuarea schimbului de experiență și de soluții tehnice pentru gestionarea perioadelor cu niveluri foarte scăzute ale Dunării.
-
Ministerul Energiei din România, pentru Financial Intelligence: Sistemul energetic a funcționat în siguranță pe durata crizei provocate de debitul redus al Dunării; fără întreruperi în alimentarea consumatorilor
Ministerul Energiei a confirmat, într-un răspuns transmis Financial Intelligence, că sistemul energetic național a funcționat în siguranță în perioada stării de alertă generate de debitele reduse ale Dunării, iar echilibrarea rețelei a fost menținută fără întreruperi în furnizarea energiei electrice către consumatori. Autoritățile au prelungit însă până la 30 septembrie cadrul care permite Transelectrica să aplice măsuri de siguranță în cazul unui deficit sever și au dispus lucrări de urgență pentru reducerea vulnerabilității CNE Cernavodă în eventualitatea repetării unor perioade cu debite scăzute.
Ministerul Energiei a transmis precizările la solicitarea Financial Intelligence, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în contextul situației înregistrate în această vară ca urmare a debitului redus al Dunării. „În ciuda prelungirii stării de alertă, confirmăm că sistemul energetic a funcționat în siguranță în această perioadă, iar echilibrarea rețelei a fost menținută fără întreruperi în furnizarea energiei electrice către consumatori”, se arată în răspunsul Ministerului Energiei.
* România a coordonat măsurile cu Comisia Europeană și celelalte state membre
Ministerul a precizat că, potrivit Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, instituția îndeplinește rolul de autoritate competentă pentru alimentarea cu energie electrică. În această calitate, România participă alături de celelalte state membre la Electricity Coordination Group, structura europeană în cadrul căreia sunt coordonate cu Comisia Europeană măsurile referitoare la siguranța alimentării cu energie electrică. Ministerul Energiei precizează că această coordonare a vizat inclusiv măsurile aplicate pentru gestionarea crizei energetice din această vară, generată de debitul redus al Dunării.
* Starea de alertă în sectorul energetic, prelungită pentru septembrie
Guvernul a prelungit starea de alertă în sectorul energetic și pentru luna septembrie, în baza Hotărârii nr. 21/2026, după ce aceasta fusese instituită prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026. În paralel, cadrul legal prin care CNTEE Transelectrica SA poate interveni pentru echilibrarea sistemului energetic și poate implementa protocoale de siguranță în situația unui deficit sever a fost prelungit cu încă 30 de zile, până la 30 septembrie. Măsura a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684/2026, care prelungește aplicarea mecanismelor de siguranță introduse inițial prin HG nr. 603/2026.
* Lucrări de urgență pentru reducerea vulnerabilității CNE Cernavodă
O componentă distinctă a măsurilor adoptate de autorități privește Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, a cărei funcționare este dependentă de existența unor debite și niveluri suficiente ale Dunării pentru asigurarea necesarului de apă. Ministerul Energiei arată că, prin Hotărârea nr. 20/2026, au fost aprobate „măsuri și lucrări de intervenție în regim de urgență” pentru asigurarea debitelor și nivelurilor necesare CNE Cernavodă pe durata stării de alertă. Scopul acestora este, potrivit răspunsului transmis Financial Intelligence, reducerea vulnerabilității centralei nucleare în eventualitatea repetării unor perioade cu debite reduse ale Dunării.
* Criza din vară a dus la măsuri excepționale pentru sistemul energetic
Situația debitelor Dunării a determinat în această vară adoptarea unor măsuri speciale pentru menținerea siguranței sistemului electroenergetic, în condițiile în care nivelurile scăzute ale fluviului au afectat inclusiv funcționarea CNE Cernavodă. Răspunsul Ministerului Energiei indică însă că, în pofida menținerii cadrului de alertă și a măsurilor preventive, nu au existat întreruperi în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor ca urmare a acestei situații.
Menținerea până la sfârșitul lunii septembrie a mecanismelor speciale pentru Transelectrica și lucrările dispuse pentru Cernavodă au, potrivit Ministerului, rolul de a asigura capacitatea de intervenție în cazul în care condițiile hidrologice nefavorabile se repetă.
| Știri BVB