Piața din România are nevoie de instrumente de finanțare dedicate companiilor aflate în dificultate, inclusiv a celor care au intrat în proceduri de restructurare sau insolvență, dar care au în continuare un model de afaceri viabil, a declarat Cristina Ienciu, Managing Partner Fair Revive, în cadrul Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.
Potrivit acesteia, creșterea numărului de companii care se confruntă cu dificultăți financiare, inclusiv în rândul afacerilor de mari dimensiuni, evidențiază o problemă importantă a pieței: accesul extrem de limitat la finanțare după deschiderea unei proceduri de restructurare sau insolvență.
„Acest subiect al finanțării companiilor aflate în dificultate devine tot mai intens și mai vehiculat”, a declarat Cristina Ienciu, subliniind că interesul pentru această temă reflectă o nevoie reală a pieței.
Ea a arătat că, în România, numărul procedurilor de restructurare preventivă, precum concordatul preventiv și acordul de restructurare, a crescut semnificativ în 2025 comparativ cu 2024, indicând un avans de peste 60%.
Reprezentanta Fair Revive a atras atenția că dificultățile financiare se propagă și prin relațiile comerciale dintre companii, în special prin întârzierile la încasarea creanțelor și limitarea creditului furnizor.
În intervenția sa, Cristina Ienciu a făcut referire și la deteriorarea indicatorilor privind creditele neperformante, precum și la problemele întâmpinate de companii în recuperarea creanțelor, inclusiv a celor deținute asupra statului.
Accesul la finanțare devine extrem de limitat după deschiderea procedurilor de restructurare sau insolvență
Cristina Ienciu a explicat că una dintre cele mai importante dificultăți ale companiilor care intră în proceduri de restructurare este restrângerea accesului la resurse financiare, inclusiv la creditul furnizor.
„Odată cu deschiderea unei proceduri de restructurare, business-ul respectiv se blochează foarte mult”, a afirmat aceasta, referindu-se la posibilitățile de finanțare.
Potrivit reprezentantei Fair Revive, finanțatorii existenți pot manifesta, în anumite condiții, disponibilitatea de a continua susținerea unei companii viabile, însă atragerea unor finanțări noi este mult mai dificilă.
„Pe piața din România, accesul la finanțare, odată deschisă o procedură de restructurare, insolvență cu atât mai mult, este extrem, extrem de limitat spre inexistent”, a declarat Cristina Ienciu.
Ea a explicat că această situație este influențată și de tratamentul prudențial aplicat de instituțiile de credit expunerilor față de companiile aflate în dificultate.
Cristina Ienciu a amintit că, în 2022, în perioada elaborării legislației privind restructurarea preventivă, a participat la discuții referitoare la posibilitatea diferențierii tratamentului de provizionare pentru creditele acordate companiilor aflate în restructurare față de cele intrate în insolvență.
„Am avut o discuție principială cu BNR, care era un stakeholder al proiectului, de a avea o prevedere legală care să limiteze nivelul de provizionare al băncii odată cu deschiderea unei proceduri de restructurare, adică să separăm nivelul de provizionare în procedura de restructurare versus un nivel de provizionare în procedura de insolvență”, a explicat aceasta.
Potrivit Cristinei Ienciu, propunerea nu a fost preluată în forma dorită, iar tratamentul prudențial continuă să reprezinte un obstacol important pentru accesarea finanțărilor în astfel de situații.
Legislația permite finanțări noi, inclusiv cu prioritate la recuperare, dar piața nu dispune de suficienți finanțatori specializați
Reprezentanta Fair Revive a subliniat că legislația românească permite acordarea de finanțări noi și intermediare în cadrul procedurilor de restructurare și insolvență.
Aceste instrumente pot beneficia, în condițiile prevăzute de lege, de un regim prioritar de recuperare a creanțelor, menit să încurajeze finanțarea companiilor aflate în dificultate.
„Prevederile legale permit finanțări noi și finanțări intermediare în proceduri de restructurare și de insolvență”, a explicat Cristina Ienciu.
Ea a făcut referire la mecanismul de „super-prioritate”, prin care finanțatorii care acordă resurse noi în cadrul unor proceduri pot beneficia de un rang prioritar la recuperarea sumelor, în condițiile legii.
Cu toate acestea, existența cadrului legal nu s-a tradus, până în prezent, într-o piață dezvoltată a finanțărilor specializate pentru companiile în dificultate.
„Nu avem în momentul de față în România finanțatori specializați pe o astfel de chestiune”, a declarat Cristina Ienciu.
Potrivit acesteia, băncile pot continua, în anumite situații, finanțarea companiilor față de care au deja expuneri, iar unele instituții financiare nebancare pot susține operațiuni specifice, inclusiv transferuri de afaceri.
Totuși, aceste soluții nu acoperă necesarul de capital al companiilor care traversează dificultăți temporare.
Cristina Ienciu a insistat asupra necesității de a face diferența între o companie care se confruntă cu probleme financiare temporare și una al cărei model de afaceri nu mai este viabil.
„Un business care intră în insolvență nu înseamnă că nu este viabil”, a subliniat aceasta.
Ea a explicat că dificultățile pot apărea ca urmare a unor decizii de management, a unei extinderi nereușite, a unor probleme temporare de lichiditate sau a altor factori care nu compromit neapărat capacitatea afacerii de a funcționa pe termen lung.
În opinia sa, finanțatorii ar trebui să analizeze în primul rând viabilitatea economică a companiei, sursele viitoare de rambursare, structura garanțiilor și capacitatea antreprenorului de a implementa un plan de redresare.
O astfel de abordare ar putea permite recuperarea unei părți mai mari din finanțările acordate, comparativ cu scenariul în care compania ajunge în faliment.
Cristina Ienciu a subliniat că, în prezent, dificultățile financiare afectează inclusiv companii mari din România, nu doar întreprinderi mici și mijlocii.
„Nu mai vorbim de dimensiuni mici și medii ale companiilor în dificultate. Vorbim de companii mari de pe piața din România, care încep să intre în insolvență”, a afirmat aceasta.
Potrivit reprezentantei Fair Revive, finanțarea afacerilor viabile aflate în dificultate ar putea aduce beneficii atât creditorilor, prin îmbunătățirea perspectivelor de recuperare, cât și economiei, prin menținerea activității companiilor.
În lipsa unor produse financiare specializate, companiile aflate în restructurare caută soluții alternative pentru susținerea activității.
Cristina Ienciu a menționat reeșalonarea obligațiilor față de furnizori, renegocierea condițiilor contractuale și utilizarea unor mecanisme de finanțare a creanțelor sau litigiilor.
„Antreprenorii în momentul respectiv încearcă să își găsească câteva surse sau instrumente de finanțare”, a explicat aceasta.
Potrivit reprezentantei Fair Revive, în practică au început să apară situații în care companiile încearcă să obțină finanțare pe baza unor creanțe aflate în litigiu, pentru a asigura capitalul de lucru necesar continuării activității.
Totuși, asemenea instrumente sunt insuficiente în raport cu nevoile companiilor aflate în dificultate.
*Modelul american: finanțări de sute de milioane de dolari pentru companii aflate în restructurare
Cristina Ienciu a prezentat și exemple internaționale, arătând că în Statele Unite există instituții specializate în finanțarea companiilor aflate în dificultate.
Ea a menționat un caz în care o companie europeană care a apelat, în 2022, la o procedură de restructurare în Statele Unite a obținut o finanțare de 700 de milioane de dolari.
Potrivit exemplului prezentat, împrumutul a fost structurat în două tranșe: 350 de milioane de dolari la momentul acordării finanțării și alte 350 de milioane de dolari condiționate de îndeplinirea anumitor măsuri din planul de restructurare.
Finanțarea beneficia de un mecanism de prioritate la recuperare.
Cristina Ienciu a menționat compania americană Apollo drept exemplu de finanțator cunoscut pe această piață.
În Europa, piața finanțărilor specializate pentru companii în dificultate este mai puțin dezvoltată, însă există exemple de finanțări acordate atât de bănci, cât și de instituții financiare nebancare, inclusiv în Franța.
În opinia reprezentantei Fair Revive, România are nevoie de dezvoltarea unor produse financiare dedicate companiilor care traversează dificultăți, dar care au perspective reale de redresare.
Aceste instrumente ar putea fi oferite de instituții bancare sau de finanțatori specializați, capabili să evalueze distinct riscurile asociate restructurării și viabilitatea afacerii.
Cristina Ienciu a subliniat că intrarea unei companii într-o procedură de insolvență sau restructurare nu trebuie asociată automat cu reaua-credință a antreprenorului.
„Nu putem pune egal între rea-credință și intrarea într-o astfel de procedură”, a declarat aceasta.
Ea a insistat asupra necesității de a construi produse financiare adaptate realităților economice actuale și situațiilor în care companiile au nevoie de capital pentru a-și continua activitatea.
„Resimțim o nevoie stringentă în piață de capital pentru o companie care intră într-o stare de dificultate”, a concluzionat Cristina Ienciu.