Update articol:

Dăianu: Corecția bugetului public cere rațiune și cifre chibzuite

De Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal

Pandemia a lovit năpraznic lumea, a provocat o criză sanitară globală și o criză economică severă. Există multă anxietate, presiune psihologică pe oameni.

Vaccinarea populației ajută redresarea, însă economiile sunt încă suferinde. De aceea, regulile fiscale rămân “dezactivate” în UE și în perioada 2021-2022. Revenirea PIB-ului la nivelul pre-pandemie este așteptată în unele state din UE în acest an, în altele în 2022. Dar va fi o redresare dificilă, neuniformă, cu daune de durata, cu transformări induse de noi tehnologii și efecte ale schimbării de climă.

Acesta este contextul general în care se mișcă economia noastră care, spre deosebire de celelalte din UE, a pornit războiul cu virusul Covid19 cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB, cel mai înalt în UE. În 2020 deficitul cash (încasări vs. ieșiri efective) al bugetului public a fost de 9,79% din PIB, încadrabil în tabloul european. Pentru 2021, Guvernul țintește un deficit cash de 7,16% din PIB (ESA de 8,23% din PIB), ce indică debutul corectiei macroeconomice, ce a fost amânat de pandemie. Începutul corectiei definește proiecția bugetară, care a fost subliniată și de Consiliul Fiscal (CF). Tot CF a notat ponderea investițiilor, ce ar urma să crească la 5,5% din PIB în acest an.

Există însă neclarități la venituri bugetare (ce includ venituri fiscale și nefiscale) care, potrivit strategiei fiscal bugetare (SFB), ar rămâne în jur de 31% din PIB până în 2024, adică perioada ce corespunde corectiei deficitului bugetar către 3% din PIB (cash și ESA).

Și acest an va testa răbdarea oamenilor, reziliența comunităților, a firmelor, capacitatea autorităților de a gestiona o situație tare complicată.

Cum este firesc, discuții sunt pe temele ce preocupă opinia publică. Dar este esențial că interesele cetățenilor legate de sănătate și premize de baza pentru viața economică să fie tratate cu luciditate de toți în societate. Solidaritatea și responsabilitatea contează enorm în asemenea condiții dificile, iar mize mici, personale, este bine să fie lăsate deoparte.

Tema corectiei bugetului public este dezbătută și s-a conturat un curent de opinie ce câștigă greutate, cu o matrice de gândire schițată mai jos:

– Corecția bugetului trebuie să fie graduală, pe câțiva ani; gradualizarea este cerută de evitarea împiedicării redresării economice

– Este greșită analogia cu anii 2010-2011, cu tăieri drastice de venituri personale; bugetul public din 2021 nu este de austeritate

– Trebuie să fie mobilizate resurse și în acest an în lupta contra pandemiei și sprijinirea economiei, a locurilor de muncă

– Este nevoie de limitare a cheltuielilor bugetare, de o restructurare

– Se impune o reforma a salarizării în sectorul bugetar pentru a elimina inechități și excese; nu trebuie neglijată reforma sistemului de pensii, ce conține inechități importante

– Reforma guvernanței companiilor de stat este necesară, mai ales că rezultatele sunt ușor de comparat cu resursele utilizate

– Este imperativă o creștere a veniturilor fiscale, în sine și pentru a ajuta procesul de corecție; declarații oficiale arată că se înțelege nevoia de a le crește în mod semnificativ

– Absorbția fondurilor europene (inclusiv Next Generation EU/NGEU) ar putea aduce un plus anual de resurse la bugetul public de peste 2,5% din PIB, ce ar atenua impactul contractionist al corectiei bugetare

– Există redundante în aparatul public și se impune o restructurare nu de fațadă. Dar este neavenit să vorbești despre necesitatea/posibilitatea de a reduce cu 25-30% personalul în

sectorul bugetar. Cei care folosesc cu nonșalanță asemenea cifre agregate nu înțeleg problemele și implicațiile

– Necazurile din finanțele publice sunt legate de creșterea masivă și rapidă a unor venituri personale (prin bugetul public) simultan cu reducerea mare de taxe și impozite. Această constatare nu anulează nevoia de a fi crescut salarii în sectorul public pentru a stopa

hemoragia de capital uman (ex: personal medical), de a mari pensii și salariul minim în economie.

– Regimul fiscal autohton este profund inechitabil: nu numai că penalizează pe cei de bună credință și încurajează evaziunea fiscală și concurența fiscală neloială, dar nici nu asigura venituri fiscale îndestulătoare, care să finanțeze bunuri publice de baza.

Ca o concluzie: împreună cu obiectivul de creștere a absorbției de resurse europene medii anuale cu 2-2,5% din PIB în intervalul 2022-2024 (datorită NGEU), corecția macroeconomică trebuie să aibă două trasee de acțiune: a/ restructurare de cheltuieli; b/ creșterea veniturilor bugetare.

Reducerea deficitului bugetar în perioada 2022-2024 cu 4,3% din PIB (de la 7,2% la 2,9% din PIB presupunând realizarea țintei de deficit în 2021) este previzionata de MFP să se obțină aproape exclusiv prin limitarea cheltuielilor bugetare. CF apreciază că este improbabil că reducerea deficitului bugetar pe partea de cheltuieli să depășească jumătate din corecția necesară în acest interval. Altfel spus, consolidarea bugetară reclamă creșterea veniturilor

bugetare. Și este de notat că bugetul în anii ce vin trebuie să acomodeze presiuni ce derivă din nevoia de a crește volumul de bunuri publice esențiale, între care educație și sănătate publică.

Alte țări din UE vor avea o misiune mai simplă în corecția deficitelor explodate în pandemie; operează acolo stabilizatori automati cu vlagă și corecția se va realiza în mare parte prin retragerea unor măsuri temporare (one-off). La noi procesul va fi mai dificil și este de văzut cum se vor așeza pașii de corecție anuală pe cele două componente –cheltuieli și venituri bugetare.

Aprobarea de către Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliența (PNRR) ar trebuie să lămurească aportul resurselor europene în construcția bugetară pentru anii următori.

Una peste alta, este bine să existe atenție față de cifrele folosite în diverse evaluări și comentarii. Este de repetat că sute de mii de oameni scoși din sectorul bugetar pentru ajustarea anvelopei salariale nu este o soluție realistă economic și social; un coleg economist a avut o formulare neinspirată fiind însă interpretat că ar fi sugerat o asemenea alternativă la

limitări/scăderi de salarii. În politica publică, opțiuni alternative (trade-offs) trebuie să fie fezabile. Nici nu se poate ajunge la o creștere de venituri fiscale de 5-6% din PIB în 3-4 ani. Este drept că România este codașă în UE cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) de cca 27% în 2019 –Bulgaria a avut 30%, în timp ce Cehia, Ungaria și Polonia au avut fiecare în jur de 36% din PIB în același an (media în UE este de cca 40%). Dar un reper de 36% din PIB nu este relevant și

fiindcă sunt alte cote de impozitare în cele trei țări menționate, dincole de o colectare mai bună. Dacă am crește veniturile fiscale cu peste 3% din PIB în câțiva ani, să ajungem la cca. 30% din PIB, ar fi o realizare foarte bună, ce ar ajuta decisiv corecția macroeconomică.

Există un numitor comun al judecării corectiei macroeconomice în anii ce vin, care ține cont de persistența pandemiei, de fragilitatea economiei, de nevoia de a nu subrezi redresarea. Acest numitor comun, ilustrat de trăsăturile schițate mai sus, pare să fie îmbrățișat de economiști de diverse persuasiuni. Acum este important să avem deschidere a minții în ceea ce se va

face, să nu fim prizonierii unor clișee.

Trebuie să ținem cont de faptul că economia nu înseamnă strict număr de întreprinderi, mari și mici, ci și locuri de muncă, salarii decente în economia privată; înseamnă totodată să putem alocă mai mult din bugetul public pentru sănătate și educație (față de media din UE, la noi se alocă cumulat acestor două sectoare cu cca 3% din PIB mai puțîn), infrastructură. Și să nu

subestimăm schimbarea de climă ca amenințare majoră, care cere cheltuieli publice importante pentru amenjarea teritoriului, irigații, protecția pădurilor, etc.

Să ne cântărim bine acțiunile și vorbele, cifrele pe care le utilizăm. Să nu stresăm oamenii în mod inutil, în vremuri atât de grele. Să dăm dovadă de responsabilitate, solidaritate și empatie, să nu confecționăm teme false, mai ales că lupta cu pandemia continuă. Bine că acum există vaccinuri și vaccinarea este în desfășurare.

* Acest text nu angajează în mod necesar instituțiile cu care autorul este afiliat.

BVBStiri BVB

ROMCARBON SA (ROCE) (13/04/2021)

Desfasurare conferinta telefonica investitori si analisti 13 Aprilie 2021

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (13/04/2021)

Ziua Investitorului Bittnet - 15 Aprilie 2021

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (13/04/2021)

VAN la data de 31 martie 2021

ALTUR S.A. (ALT) (13/04/2021)

Completarea ordinii de zi a AGOA si AGEA din data de 27/28.04.2021

EVERGENT INVESTMENTS S.A. (EVER) (13/04/2021)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 06.04.2021 - 12.04.2021