Update articol:
INTERVIU - PARTEA III

Daniel Botănoiu: Fermierii, încurajaţi să participe la schemele de asigurare private, prin PNDR

Foto Facebook Foto Facebook

Fermierii au avut posibilitatea să achiziționeze generatoare terestre pentru protecția culturilor agricole față de căderile de grindină

 

Interviu cu Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR)

Reporter: Ce ne puteți spune despre asigurările din agricultură, mai ales având în vedere fenomenele meteo din ultima perioadă? 

Daniel Botănoiu:  În conformitate cu statutul României de țară membră a Uniunii Europene și raportat la legislația europeană, nu există o legislație specifică pentru acordarea de despăgubiri la calamități. Pagubele înregistrate la culturile agricole sunt evaluate de către Comitetele locale/județene pentru situații de urgență, iar la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Centrul operativ pentru situații de urgenţă, se monitorizează și se evaluează efectele diferitelor incidente de mediu asupra culturitor agricole la nivel național, prin solicitarea de situații centralizate la nivel de județ, întocmite de către Comitetele menționate.

Daniel Botănoiu: O tonă de produse de brutărie, patiserie și biscuiți (a două grupă de produse în topul importurilor după carnea de porc) valorează de peste 10 ori mai mult decât o tonă de grâu

 

Fermierii au posibilitatea ca, pe baza proceselor verbale întocmite de către Comitetele locale/județene pentru situații de urgentă, să notifice APIA în termen de 15 zile de la producerea fenomenului, având în continuare dreptul la ajutor pentru suprafața eligibilă, chiar dacă cultura a fost afectată de fenomene meteo nefavorabile.

De asemenea, pentru producătorii agricoli persoane fizice, individual sau într-o formă de asociere, în cazul înregistrării de pierderi ca urmare a unor fenomene meteo nefavorabile (grindină, inundații, secetă, altele) de peste 30% din suprafețele destinate producției agricole, norma de venit pe baza căreia se calculează impozitul datorat statului se reduce proporțional cu pierderea respectivă (Codul fiscal).

Constatarea pagubelor și evaluarea pierderilor se fac de o comisie numită prin ordin al prefectului județului/municipiului Bucureșți, la propunerea directorului executiv al direcției agricole județene/municipiului București, comisie formată pe plan local dintr-un reprezentant al primăriei, un specialist de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un delegat din partea Administrației Naționale de Meteorologie, un specialist al lnspectoratului General pentru Situații de Urgentă și un reprezentant al direcției generale regionale a finanțelor publice teritoriale din cadrul ANAF.

Procedura de aplicare a prevederilor menționate, modelul și formularele aferente au fost aprobate prin Ordinul preşedintelui A.N.A.F.nr. 2204/2015, cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

Daniel Botănoiu: „Forța de muncă din agricultură s-a caracterizat în ultimele decenii ca având un nivel ridicat de îmbătrânire și un nivel redus de pregătire profesională”

 

Producătorii agricoli persoane fizice/juridice din sectorul vie-vin, în perioada de programare 2019 – 2023, pot accesa fonduri FEGA prin Programul Național de Sprijin în sectorul vitivinicol, pentru cinci măsuri de sprijin, o măsură foarte importantă fiind cea de asigurare a recoltei, măsură prin care beneficiarii își pot asigura suprafețele împotriva unor fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale. Valoarea sprijinului financiar este cuprinsă între 50%- 80% din costul primelor de asigurare, în funcție de fenomenul asigurat.

Totodată, în cadrul PNDR, în luna aprilie a acestui an, a fost lansată sM 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor“ care are ca scop încurajarea fermierilor să participe la schemele de asigurare private în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care le pot afecta producția agricolă, precum și stimularea fermierilor pentru a beneficia de asigurare și extinderea sferei riscurilor asigurabile de către societățile de asigurare.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin în cadrul sM 17.1, solicitantul trebuie să fie fermier activ și să încheie cu o societate de asigurare un contract de asigurare pentru riscuri prevăzute de sub-măsură. Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70%/55% din valoarea primei de asigurare plătită efectiv de către fermier, în funcție de dimensiunea economică a fermei.

De asemenea, facem precizarea că firmele de asigurări vin în întâmpinarea fermierilor cu diferite pachete cu rolul de a proteja investițiile /producțiile în situații greu de prevăzut, opţiunea cu privire la tipul poliţei fiind a fermierului.

Reporter: Sunt agricultorii conștienți de schimbările climatice? Au în vedere accesarea de fonduri pentru achiziționarea sistemelor antigrindină?

Daniel Botănoiu: Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină și de Creştere a Precipitațiilor (AASNACP) a fost înfiintata prin Legea nr.139/2014 și funcționează în baza prevederilor HG nr.1186/2014, fiind o instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea MADR. Începând cu anul 2000, prin structura de specialitate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a asigurat dezvoltarea și exploatarea Sistemului național antigrindină și de creştere a precipitațiilor (SNACP).

Misiunea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creştere a Precipitațiilor (AASNACP) este de a contribui la diminuarea riscurilor climatice prin combaterea fenomenelor meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. AASNACP administrează, dezvoltă și se asigură de buna funcționare a Sistemului național antigrindină și de creştere a precipitațiilor (SNACP), controlează funcționarea unităților din cadrul acestuia și organizează colaborarea internațională în domeniul intervențiilor active în atmosferă. Programul de realizare al SNACP este național, strategic, pe termen lung, interdisciplinar și are caracter bivalent: de cercetare și operațional.

Scopul SNACP este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare
economică (vii, livezi, sere etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervențíe, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor  climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale şi a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Dezvoltarea sistemului este în concordanță cu Programul de Guvernare 2018- 2020, cap. Politici agricole și de dezvoltare rurală, pct.3, și cu obiectivele MADR privind creșterea competitivității produselor agro-alimentare, managementul riscurilor climatice din agricultură și implementarea măsurilor de adaptare a agriculturii la schimbările climatice. SNACP asigură accesul fermierilor la resurse de cunoaștere și la tehnologii de protecție utilizate pe scară largă în majoritatea țărilor europene cu condiții climatice similare României.
Conform legii (Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă), până în 2024, SNACP va avea în structură 3 centre zonale de coordonare (Muntenia, Moldova și Transilvania), 7 unități de combatere a căderilor de grindină (Prahova, laşi, Vrancea, Oltenia, Timiș, Mureș și Maramureș), 2 unități de creștere a precipitațiilor (în Muntenia și Moldova) și grupuri independente de combatere a căderilor de grindină, alcătuite inclusiv din generatoare terestre (GT). La finalizare, SNACP va fi organizat unitar și echilibrat la nivelul regiunilor, pentru a combate și atenua fenomenele meteorologice extreme (căderi de grindină, secetă, ploi torențiale cu risc de inundații, furtuni violente, s.a.) asociate schimbărilor climatice.

Anual, prin Hotărâre a Guvernului României se stabilesc, aprobă și implementează etapele de dezvoltare ale Programului de realizare a SNACP.

În anul 2018, dezvoltarea SNACP a continual ritmul accelerat înregistrat după anul 2015. Sezonul de combatere a căderilor de grindină a început cu 34 de puncte de lansare (PL), iar la sfârșitul anului, în cadrul unităților și grupurilor de combatere din cadrul sistemului, existau 60 de PL. În prezent, alte 65 de PL se află în diferite etape de realizare (finalizate, în curs de realizare sau în diferite etape ale procedurii de achiziție lucrări de construcții- montaj).

Dezvoltarea tehnologică și diversificarea metodelor de realizare a intervențiilor active în atmosferă, adaptate specificului local și provocărilor climatice manifestate la nivel de regiune, au fost prioritățile etapei a XIX-a de realizare a SNACP, implementată cu succes în anul 2018. Pe parcursul sezonului trecut de combatere a căderilor de grindină , AASNACP și-a îndeplinit funcțiile și misiunea instituțională și a realizat integral sau în mare măsură obiectivele stabilite.

Obiectivele generate și specifice stabilite pentru anul 2019 sunt:

Extinderea SNACP

• Punerea în funcțiune de noi PL și Unități de combatere a căderilor de grindină;
• lnvestiții în noi elemente de infrastructură;
• Creșterea suprafeței protejate față de căderile de grindină.

Gestionarea riscurilor climatice în agricultură

  • Protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică și a comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase;
  • Cercetare-dezvoltare pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice prin intervenții active în atmosferă;

Consolidarea cadrului instituțional privind managementul SNACP

  • Creşterea capacității administrative și bună funcționare a AASNACP;
  • Reducerea vulnerabilității fizice și cibernetice a infrastructurii Sistemului;
  • Promovarea SNACP și consolidarea colaborării transfrontaliere în domeniul intervențiilor active în atmosferă (IAA).

lmplementarea Programului de realizare a SNACP presupune dezvoltarea echilibrată a elementelor acestuia și exploatarea operațională în vederea omologării, în mod sustenabil, a fiecărei unități din structură, la capacitatea optimă de operare.

În cadrul SNACP, în anul 2019 funcționează Unitățile de combatere a căderilor de grindină Prahova, lași, Vrancea, Oltenia și Timiș cu un număr de 61 PL care protejează o suprafață de aproximativ 1000 mii ha. În afara celor menționate anterior, conform prevederilor legale în vigoare, până în 2024, SNACP va include încă două unități pentru combaterea căderilor de grindină, în Mureș și Maramureș, și două unități de creştere și uniformizare a precipitațiilor, în Muntenia și Moldova, pentru a combate riscurile de secetă și uniformizare a precipitațiilor.

Din SNACP fac parte și grupuri independente de combatere a căderilor de grindină, constituite în special prin intermediul generatoarelor terestre. Pe parcursul anului 2018, prin submăsurile 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” și 4.1a – ”Investiții în exploatații pomicole ” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR), fermierii au avut posibilitatea să achiziționeze generatoare terestre pentru protecția culturilor agricole față de căderile de grindină.

Utilizarea generatoarelor terestre (GT) în scopul combaterii căderilor de grindină constituie intervenție activă în atmosferă și intră sub incidența prevederilor Legii nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă. În urma includerii GT în cadrul SNACP, proprietarul acestuia beneficiază de toate drepturile și îndatoririle stabilite prin legislația în vigoare privind intervențiile active în atmosferă. Generatoarele aflate la sol reprezintă o alternativă la tehnologiile de însămânțare a norilor bazate pe rachete și prin intermediul avioanelor. Pot fi folosite în cazurile în care utilizarea rachetelor sau avioanelor este dificil de realizat, din cauza a varii motive.

Dezvoltarea SNACP prin mix tehnologic (utilizarea rachetelor antigrindină, a generatoarelor terestre și a aviației) prezintă următoarele avantaje:
a) Se asigură, simultan, combaterea grindinei și creşterea/uniformizarea precipitațiilor pentru întreg teritoriul țării, cu o contribuție echilibrată și complementară a tehnologiilor folosite în combaterea fenomenelor meteo periculoase (grindină și secetă, s.a.).
b) Complementar cu alte măsuri de combatere a secetei, prin această tehnologie mixtă se poate combate seceta cu eficiență dovedită pe plan internațional în cadrul unor proiecte similare.
c) Metoda tehnologiei mixte (rachetă antigrindină/generatoare terestre și aviație) permite efectuarea de intervenții active în atmosferă indiferent de interdicțiile impuse de asigurarea siguranței zborurilor pe durata lansării rachetelor antigrindină, de evoluția condițiilor meteo, de condiționalități de ordin tehnic.