Update articol:
INTERVIU - PARTEA I

Daniel Botănoiu: O tonă de produse de brutărie, patiserie și biscuiți (a două grupă de produse în topul importurilor după carnea de porc) valorează de peste 10 ori mai mult decât o tonă de grâu

Foto Facebook Foto Facebook

„Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare în 2018 a fost de 1,153 miliarde euro, în creştere cu 299,3 milioane de euro (+35,1%) față de anul 2017”

„Deficitul comercial a urmat un trend ascendent datorită creșterii în ritm mai rapid a importurilor de alimente față de exporturi, pe fondul majorării cererii interne stimulată de creşterea puterii de cumpărare din ultimii ani”

„În 12 ani, producția totală de cereale a crescut de 4 ori comparativ cu anul 2007”

„Valoarea producției agricole a fost în anul 2007 de 47.699,9 milioane lei, iar în anul 2018 aproape s-a dublat, fiind de 90.206 milioane lei”

 

Interviu cu Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR)

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la dezvoltarea agriculturii din România la mai mult de 10 ani de la aderarea țării noastre la UE?

Daniel Botănoiu: Numărul total al exploatațiilor agricole în anul 2011 a fost de 3859 mii (revenind în medie 3,45 ha suprafață agricolă utilizată per ha), iar în anul 2016 a fost de 3422 mii (revenind în medie 3,65 ha suprafață agricolă utilizată per ha), ceea ce denotă o ușoară comasare a terenurilor exploatațiilor agricole.

Suprafața cultivată cu cereale (grâu, orz, ovăz, porumb, orez) a fost de 5129,2 mii ha în anul 2007, iar în anul 2018 de 5257,2 mii ha (o creștere de 128 mii ha).

În 12 ani, producția totală de cereale a crescut de 4 ori comparativ cu anul 2007, de la 7814,8 mii tone, la 31.555,3 mii tone în 2018.

Suprafața cultivată cu plante uleioase, de 1340,4 mii ha în 2007, a crescut în anul 2018 cu 474,6 mii ha, ajungând la 1815 mii ha, iar producția totală a crescut de aproape 5 ori, de la 1046,6 mii tone la 5145,6 mii tone.

Rezultatele producției anilor 2017 și 2018 au situat România, comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene, la porumb boabe, pe locul unu la suprafața cultivată și locul doi la producţia realizată, respectiv pe primul loc, atât la suprafața cultivată, cât şi la producția realizată.

La floarea soarelui, în ambii ani menționați, România s-a situat pe locul unu atât la suprafața cultivate, cât şi la producția realizată.

În viticultură, deși suprafața viilor pe rod s-a redus din 2007 față de anul 2018 cu 10,1 mii ha (de la 197,6 mii ha la 177,5 mii ha), producția de struguri a crescut cu 271,1 mii tone (de la 873,2 mii to în 2007 la 1144,3 mii to în 2018).
În pomicultură, deși suprafața s-a redus din 2007 până în 2018 cu circa 2 mii ha, producția de fructe a crescut de la 1085,8 mii tone în 2007 la 1813,4 mii tone în 2018.

Și în legumicultură deși suprafața a scăzut de la 253,4 mii ha în 2007 la 226,3 mii ha în 2018, producția totală a crescut cu 680,6 mii tone (de la 116,8 mii tone în 2007 la 2797,4 mii tone în 2018).

Valoarea producției agricole (ce însumează producția vegetală, producția animală și serviciile din agricultură) a fost în anul 2007 de 47.699,9 milioane lei prețuri curente, iar în anul 2018 aproape s-a dublat, fiind de 90.206 milioane lei prețuri curente.

La produsele vegetale, balanța comercială (ca diferență între export și import) a devenit pozitivă începând cu anul 2009 (+122 milioane euro), ajungând ca în anul 2019 să fie de +1259 milioane euro.
La cereale, balanța este pozitivă din anul 2008 (+330 milioane euro), iar în anul 2018 este de +1841 milioane euro.
Dotarea tehnică a agriculturii a cunoscut o dinamică ascendentă, față de anul 2007 în anul 2018 numărul tractoarelor fizice a crescut cu 41.977 bucăți, numărul plugurilor a crescut cu 30.182 bucăți, numărul semănătorilor mecanice a crescut cu 10.851 bucați.

Reporter Cum vă explicați că, anul trecut, am avut producții record la cereale, dar am înregistrat deficit în comerțul cu produse agro – alimentare? Ce au făcut autoritățile și ce ar trebui să facă în continuare pentru a îndrepta lucrurile în această privință?

Daniel Botănoiu: Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare în 2018 a fost de 1,153 miliarde euro, în creştere cu 299,3 milioane de euro (+35,1%) față de anul 2017.
Grâul a deținut ponderea principală în structura exporturilor (16,0%), cu încasări de 1.037,7 milioane de euro la un volum total expediat de 5.886,8 mii tone.

Al doilea produs că importanţă în topul exporturilor agroalimentare, porumbul, a marcat cea mai mare creştere, veniturile sporind cu 139,5 milioane de euro față de 2017 (total 869,3 milioane de euro), iar cantitatea livrată fiind mai mare cu 24% (total 4.680 mii tone). De asemenea, a progresat exportul de semințe de floarea-soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) și cantitativ de 29,3% (total 1.726,8 mii tone) comparativ cu anul anterior.

Cu toate acestea, deficitul comercial a urmat un trend ascendent datorită creșterii în ritm mai rapid a importurilor de alimente față de exporturi, pe fondul majorării cererii interne stimulată de creşterea puterii de cumpărare din ultimii ani (reducerea TVA la produse alimentare, majorări salariale, reduceri de taxe, stabilitatea relativă a cursului de schimb). De asemenea, în aceeaşi perioadă a crescut atractivitatea României ca destinație turistică, ceea ce a atras o majorare suplimentară a consumului de produse alimentare și a vânzărilor de alimente pe teritoriul țării noastre.

În plus, decalajul crescător dintre importuri și exporturi s-a datorat și structurii diferite a grupelor de produse comercializate de România: importuri sporite de produse procesate cu valoare adăugată mai mare și de produse care nu pot fi compensate de oferta indigenă (banane, citrice, cafea ș.a.), comparativ cu exporturi bazate pe materii prime și animale vii, care au o pondere mult prea ridicată, de peste 50%, în total exporturi agroalimentare.

În concluzie, în condițiile în care cererea internă de produse alimentare se menține ridicată, România ar putea redeveni net exportatoare în principal prin majorarea ofertei la export de produse procesate, finite, cu valoare adăugată mai ridicată: alimente provenind din agricultură ecologică, produse înregistrate pe scheme de calitate, vinuri și spirtoase, ciocolată, țigarete, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate și brânzeturi, miere ș.a.

De reținut: o tonă de produse de brutărie, patiserie și biscuiți, care reprezintă a două grupă de produse în topul importurilor după carnea de porc, valorează de peste 10 ori mai mult decât o tonă de grâu.

Reporter: Care sunt, în opinia dvs., principalele probleme cu care se confruntă agricultură din România?

Daniel Botănoiu: În opinia mea, principalele probleme sunt:  

-fragmentarea terenurilor;
-existența unui număr mare de ferme cu suprafețe mici, în paralel cu fermele foarte mari;
-competitivitate încă redusă;
-acces încă redus la finanțare;
-fermieri cu medie de vârstă înaintată;
-lipsa forței de muncă calificată;
-interes scăzut al tinerilor pentru a desfășura activități în domeniul agricol;
-spații de depozitare legume și fructe insuficiente;
-intenții reduse de asociere/cooperare între fermieri;
-comasarea terenurilor pentru crearea de ferme viabile economic este lentă;
-lipsa unui sistem eficient de consultanță agricolă.

Reporter: Cum apreciați dezvoltarea sistemului național de irigații din țara noastră? Au crescut finanțările pentru proiecte de investiții în infrastructură de irigații?

Daniel Botănoiu:

Situația actuală a sectorului irigații

  • sistemele de irigații din România au fost construite până în anul 1990, suprafață amenajată pentru irigații ocupă circa 22% din suprafață agricolă a țării și circa 34% din suprafață arabilă;
  • suprafața amenajată: circa 3 milioane ha;
  • suprafață viabilă și marginal viabilă din punct de vedere economic: circa 1,8 milioane ha (în condițiile realizării de investiții pentru reabilitare);
  • suprafața funcționabilă 2018 : peste 1 mil ha;

Probleme principale ale sectorului de irigații

  • existența unei infrastructuri de irigații supradimensionate care este mare consumatoare de energie din cauza înălțimilor mari de pompare şi a pierderilor de apă din rețeaua de canale;
  • uzură morală a instalațiilor hidromecanice, electrice și a construcțiilor hidrotehnice aparțînând amenajărilor de irigații;
  • randamente mici de funcționare ale stațiilor de pompare de bază și repompare care conduc la pierderi mari de apă în instalațiile de pompare și instalațiile hidromecanice;
  • costuri ridicate de exploatare;
  • insuficiența echipamentelor de udare, distribuția neuniformă a acestora în teritoriu.

Programe strategice de dezvoltare a sectorului de irigații


Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România

Programul Național de Reabilitare o Infrastructurii principale din România se
implementează în conformitate cu dispozițiile următoarelor acte normative:
• Legea nr.269/2015 (finanțarea totală și anuală);
• HG nr.793/2016 (etapizarea derulării Programului, stabilirea amenajărilor de irigații a căror infrastructură principală se reabilitează), modificat prin HG nr.557/2018;
• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.5/2017 (stabilește modul de implementare a Programului);

Programul vizează suprafața de circa 2 milioane ha viabilă din punct de vedere economic, a amenajărilor de irigații din domeniul public al statului.
Programul include un număr de 88 amenajări de irigații. Lista obiectivelor infrastructurii principale de irigații propuse pentru reabilitare este cuprinsă în anexa nr. 1(1) la HG nr.793/2016.

Finanțarea obiectivelor de investiții din Program se asigură de la bugetul de stat, este în suma de 1,015 miliarde euro, iar perioada de alocare anuală a sumelor aferente este până în anul 2023 inclusiv.

Prin Program se vor realiza lucrări de reabilitare a infrastructurii principale de irigații etapizat, care vor urmări prize, stații de pompare de bază (fixe sau plutitoare), inclusiv cele reversibile, stații de repompare, rețea electrică aferentă acestora, colectoare, conducte, canale și conducte de aducțiune și distribuție a apei pentru irigații până la stațiile de pompare de punere sub presiune.

Indicatori de realizare

În ceea ce priveşte stadiul implementării Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii principale din România:

  • pentru 45 amenajări de irigații sunt deschise șantiere la obiective de investiții, cu lucrări de construcții-montaj în derulare;
  • pentru 2 amenajări de irigații obiectivele de investiții au fost finalizate și recepționate lucrările de execuție, înainte de termenele prevăzute în contracte;
  • pentru un număr de 50 de obiective de investiții din cadrul amenajărilor de irigații care se reabilitează prin Program, documentațiile tehnice se află în diferite faze de proiectare în vederea încheierii contractelor de execuție și a începerii lucrărilor de execuție propriu zise în perioada oct. -nov. 2019.

Programul “apă gratuit pentru irigații”

Reprezintă un program complementar la Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, care a intrat în vigoare pe data de 12 iunie 2017, aprobat prin următorul pachet legislativ:
• Legea nr.133/2017;
• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.152/2017 (aprobarea unor măsuri în scopul stimulării creșterii suprafețelor agricole care se irigă);
• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.193/2017 (aprobarea procedurii de decontare a cheltuielilor suportate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune și la alte puncte de livrare);

Programul vizează suportarea de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a costurilor aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune și la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații și/sau federațiile de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații.

Rezultate așteptate: creşterea anuală a suprafețelor care se irigă, creșterea interesului fermierilor în asociere în structuri de tip OUAI (Organizaţiile de Utilizatori de Apă pentru Irigaţii), în condițiile favorabile pe care le asigură legislația în vigoare.

Indicatori de realizare

o Evoluția suprafețelor contractate pentru irigat:

-349.788 ha în anul 2016
-635.169 ha în anul 2017
-872.713 ha în anul 2018
– 824 mii ha contractate până la finele lunii iunie 2019, cu posibilitatea de o ajunge la 1,0 mil ha

o Evoluția suprafețelor irigate:
-139.676 ha în anul 2016
-258.636 ha în anul 2017
-611.963 ha în anul 2018
-190 mii ha irigate până la finele lunii iunie 2019

o Creşterea interesului fermierilor în asocierea în OUAI și pentru irigarea suprafațelor: 575 OUAI-uri constituite pe o suprafață brută de 1.295.074,20 ha din care:

Anul                Nr. OUAI-uri Suprafață brută

2017               24                                52.213
2018               55                                62.088
2019               29                                52.206

                      108                                166.507

 

(va urma)