Update articol:

Decizii definitive în dosarul „Motorina”: Sorin Blejnar – achitat, Radu Nemeş – şapte ani cu executare

Judecătorii Instanţei supreme au redus semnificativ pedepsele din dosarul „Motorina” şi l-au achitat pe fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, iar Radu Nemeş a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, potrivit Agerpres.

Decizia de luni este definitivă.

Potrivit deciziei, instanţa l-a achitat Sorin Blejnar pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală şi pentru fapta de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii). Totodată, a fost achitată definitiv şi Diana Marina Nemeş pentru constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii).

Alături de aceştia au mai fost achitaţi fostul şef al DIPI Constanţa Dan Florin Secăreanu, judecat pentru permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, şi fostul director al Vămilor Viorel Comăniţă.

Omul de afaceri Radu Nemeş a fost condamnat de judecătorii ICCJ la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru evaziune fiscală şi la aceaşi pedeapsă pentru constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii).

Pedeapsa finală rezultată din contopirea celor două a fost sporită de judecători cu încă doi ani de închisoare, astfel că Radu Nemeş are de executat şapte ani de închisoare.

Câte cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare au primit la ICCJ şi administratorul firmei Crivas Logistics, Andrei Jugănaru, şi complicele Dumitru Preda.

Instanţa supremă a finalizat, în 27 martie, dezbaterile în dosarul ”Motorina”, în care au fost condamnaţi la faza de fond a procesului fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, fostul şef al DGIPI Constanţa, soţii Nemeş, dar şi alte persoane, iar luarea unei decizii definitive a fost amânată pentru 9 aprilie. În 9 aprilie judecătorii au amânat din nou pronunţarea pentru luni.

Judecătorii ÎCCJ au reluat miercuri dezbaterile în acest caz şi au ascultat pledoariile finale ale procurorului DNA, dar şi pe cele ale avocaţilor celor condamnaţi, care au declarat apel.

Astfel, procurorul a cerut la acel moment majorarea pedepselor tuturor celor condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti şi sporirea lor spre maximum special prevăzut de legea penală.

Procurorul a explicat că faptele pentru care au fost trimişi în judecată sunt grave şi că modalitatea prin care ele au fost comise, respectiv cu formarea unui palier de protecţie şi repetitivitate şi prejudiciul creat prin săvârşirea lor, trebuia să convingă instanţa inferioară să stabilească pedepse mai mari.

Avocaţii inculpaţilor au explicat pe rând că unele dintre probe ar trebui eliminate, pe fondul deciziei Curţii Constituţionale privind obţinerea de probe pe baza mandatelor date în baza Legii siguranţei naţionale, că restul probelor nu ar dovedi existenţa unui palier de protecţie şi că firmele implicate în dosar nu ar fi comis acte de evaziune fiscală, ci simple acte de comerţ legal.

Avocaţii au cerut pe rând fie achitarea clienţilor lor, fie pedepse cu suspendarea sau amânarea executării pedepsei.