Update articol:

Deputaţii George Tuţă şi Sabin Sărmaş au depus o iniţiativă legislativă pentru definirea internetului ca serviciu universal

Foto Instagram

Deputaţii George Tuţă şi Sabin Sărmaş au depus ieri iniţiativa legislativă prin care ”românii să aibă dreptul de a li se asigura accesul la cel puţin un serviciu funcţional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix”.

Cei doi deputaţi susţin: “Ca parlamentari avem obligaţia de a crea legislaţia pentru a sprijini evoluţia economică dintr-un viitor din ce în ce mai informatizat, iar internetul să fie definit ca serviciu universal. Ne dorim astfel ca şi România să se aşeze alături de alte ţări, care sunt deja pe drumul dezvoltării oferite de această reţea globală de comunicaţii. Avem încredere că această lege, pe care au semnat-o alături de noi încă 130 de senatori şi deputaţi de la toate partidele parlamentare, va fi adoptată în cel mai scurt timp.De ce este nevoie de o lege ca să definim internetul să fie serviciu universal?

Fiind definit prin lege ca un serviciu universal, internetul va fi disponibil la viteze mari pentru toţi românii, indiferent unde locuiesc pe teritoriul ţării, pentru toate afacerile care sunt interesate de acces, dar şi pentru toate instituţiile statului. Astfel, vom face un nou pas pentru a simplifica şi transparentiza relaţia dintre stat şi cetăţeni.Iniţiativa legislativă depusă se referă la internet la punct fix, prin fibră optică, necesar pentru evoluţia comunităţilor izolate, mare parte dintre ele defavorizate. Mai mult chiar, pandemia ne-a demonstrat că o parte dintre locurile de muncă se pot păstra dacă activitatea trece în mediul online. Obiectivul nostru final este ca prin internet să ducem o serie de servicii acolo unde nu există astăzi – învăţare online, telemedicină, comunicaţii video, plăţi electronice sau internet banking.

România trebuie să se înscrie pe acest drum, dacă vrem să fim printre câştigătorii noii ere a economiei bazate pe cunoştinţe.De asemenea, necesitatea acestei legi este dată şi de implementarea PNRR-ului, prin care se vor investi sume foarte mari pentru digitalizarea României. Da, viitorul înseamnă conexiune la internet pentru toată România”.

România are nevoie de o reglementare în domeniul accesului la servicii de internet în bandă largă. Prezentul proiect de act normativ va crea un cadru legal pentru ca cetățenii să poată beneficia de accesul la acesta, într-un mod cât mai facil și va institui un set de proceduri pentru a asigura armonizarea cadrului de reglementare, conform Expunerii de motive.

Potrivit documentului, într-o lume afectată de fenomenul globalizării, fenomen care implică o serie de procese care au crescut intensitatea comunicării, viteza comunicării, mobilitatea umană, dar și apariția unor noi forme de muncă, propunerea legislativă stabilește dreptul persoanelor fizice din România de a li se asigura, în  măsura în care este rezonabil, accesul la cel puțin un serviciu funcțional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix. 

Expunerea de motive mai spune: “O parte importantă din activitățile noastre curente s-au mutat și continuă să se mute în mediul online. Pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să accentueze acest trend care se manifesta deja de mai multă vreme. În acest context, serviciile de internet în bandă largă au devenit o parte esențială pentru participarea la viața modernă și premisa pentru dezvoltarea economică ulterioară. Până la implementarea extinsă a tehnologiei 5G, conexiunea la punct fix rămâne, în cele mai multe dintre situații, soluția adecvată pentru furnizarea de mare capacitate, adică de viteze ridicate de transfer a datelor care să permită activități precum școala online, telemedicina etc. 

Cel mai recent raport pentru România referitor la societatea și economia digitală, raport întocmit de Comisia Europeană, relevă existența unui decalaj digital între zonele urbane și cele rurale din România în ceea ce privește acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate la punct fix. Doar 39% din zonele rurale din România sunt acoperite de aceste rețele. Deși un astfel de procent este aproape dublu față de media europeană (20%), nu trebuie să uităm că, spre deosebire de cele mai multe dintre celelalte state membre ale Uniunii Europene, în România o parte semnificativă a populației locuiește, muncește, beneficiază de servicii publice ș.a.m.d. în mediul rural. Prin urmare, pentru România este poate mai important decât pentru multe alte state membre ale Uniunii Europene ca un procent cât mai ridicat din zonele rurale să fie acoperite de rețelele de foarte mare capacitate la punct fix, dacă ne dorim să oferim tuturor locuitorilor șanse egale de a participa la societatea și economia digitală. 

Există Directive europene care reglementează serviciul de internet ca un serviciu universal la care au acces toți utilizatorii (Directiva 2002/22/CE, Directiva 2016/2102/UE). Este, de asemenea, de menționat și inițiativa Comisiei Europene, Wifi4EU, care oferă posibilitatea de conectare prin Wi-Fi public și în mod gratuit, cetățenilor și vizitatorilor din 6.000 până la 8.000 de comunități locale din UE.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare ANCOM, va publica periodic lista localităților în care nu există disponibilitate la acest serviciu. De asemenea, ANCOM va comunica autorităților administrației publice locale localitățile din aria lor de competență teritorială care se regăsesc în lista precizată. După ce au fost informate de către ANCOM, autoritățile administrației publice locale vor avea obligația  să adopte un plan de măsuri concrete pentru facilitarea extinderii rețelelor publice de comunicații electronice în localitate, indicând și termenele limită de realizare a măsurilor. Propunerea legislativă prevede, cu titlu exemplificativ, unele dintre măsurile în acest sens pe care ar putea să le ia autoritățile administrației publice locale. 

Cele mai multe dintre aceste măsuri au menirea de a reechilibra raportul dintre costurile de instalare a conexiunilor și veniturile care ar putea fi obținute de la abonați, raport care, de regulă, este mai puțin favorabil în zonele rurale decât în zonele urbane din cauza densității mai scăzute a populației, condițiilor geografice mai dificile sau a incertitudinii mai ridicate cu privire la amploarea cererii de servicii”.

Potrivit expunerii de motive, se preconizează că, prin introducerea acestei reglementări, toți cetățenii și toate întreprinderile se vor putea conecta și adopta rețelele de foarte mare capacitate la punct fix:  “Prin adoptarea acestui act normativ, relația dintre stat și cetățean va fi simplificată, în mod special în interacțiunea pe care o are cu instituții publice și organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, prin accesul mai rapid la informații.

Prin simplificare și debirocratizare se oferă cetățeanului predictibilitate, iar asta contribuie la creșterea încrederii populației în activitatea administrației publice. În plus, administrația publică ar demonstra că poate soluționa mai simplu și mai repede solicitările cetățenilor, iar asta va crește satisfacția față de actul de guvernare și administrare al țării.

Din punct de vedere administrativ, accesul la internet permite schimbul de informații la nivel global între utilizatorii săi și este din ce în ce mai utilizat pentru inițierea și încheierea de contracte, procesarea tranzacțiilor juridice și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de dreptul public.

Propunerea legislativă mai prevede o obligație pentru toate instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modalitatea de finanțare, ca, în termen de trei ani, să conecteze la internet, la viteze de transfer a datelor și alte condiții de calitate adaptate nevoilor specifice, toate clădirile pe care le dețin în proprietate ori le au în administrare și care au ca destinație principală furnizarea de servicii publice, dacă aceste clădiri se află în aria de disponibilitate a cel puțin unei rețele publice de comunicații electronice în măsură să ofere internet la parametrii solicitați. Nu s-a precizat o anumită viteză de transfer a datelor sau alte condiții de calitate a serviciului tocmai pentru a oferi flexibilitate destinatarilor normei, de exemplu o unitate de învățământ are nevoi diferite, mai ales dacă urmărește să faciliteze educația online, față de, să zicem, un centru de informare turistică”.

 

BVB | Știri BVB

Obligatiuni Autonom Services 2024 (AUT24E) (25/10/2021)

Depunere prospect emisiune obligatiuni spre aprobare ASF

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (25/10/2021)

Inregistrarea la Registrul Comertului a reducerii capitalului social

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (25/10/2021)

Raport privind rezultatele operationale cheie preliminare 9 luni 2021

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (25/10/2021)

Notificare rascumparare actiuni proprii 18 - 22 octombrie 2021