Update articol:
RESPINSĂ DE CAMERA DEPUTAȚILOR ÎN LUNA MAI

Desființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și revenirea la fostele instituții (CNVM, CSA și CSSPP), în lucru, la Senat

*Asociația Brokerilor: “Având în vedere că Autoritatea de Supraveghere Financiară se finanțează integral din comisoanele și tarifele aplicate entitățile supravegheate și reglementate, este normal ca aceste entități să poată face propuneri pentru o parte din membrii Consiliului ASF

* Asociația Brokerilor: ASF a înregistrat în 2017 un excedent cumulat de 188.564.405 lei (41.278.520 euro), realizat prin perceperea de comisioane și tarife de la entitățile supraveghete și reglementate; Ar fi de dorit ca banii să se constituie venituri bugetare pentru un Fond de promovare a pieței de capital

*Expunere de motive: “În Statele Unite ale Americii și în Marea Britanie peste 80% din companii se finanțează de pe piața de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanțează de pe piața de capital, iar în România sub 5%”

*Expunere de motive: “În realitate, scopul unirii celor trei instituții (CNVM, CSA, CSSPP) într-o singură instituție (ASF) a fost de a facilita și transfera pas cu pas aceste sectoare în competența şi controlul BNR”

 

Proiectul de lege privind desființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și revenirea la fostele instituții care au reglementat, până în aprilie 2013, piața de capital, a asigurărilor și a pensiilor private, respectiv Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a fost respins, în luna mai, de către Camera Deputaților cu 213 voturi pentru, 1 vot contra și o abținere, iar pe 14 mai 2019 proiectul a fost înaintat către Senat pentru dezbatere. În acest moment, inițiativa legislativă așteaptă raport de la Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru budget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru Muncă și Protecție Socială din Senat care este Cameră decizională.

În luna martie, trei deputați ALDE (Băişanu Ştefan-Alexandru, Mocanu Adrian şi Olteanu Daniel) au inițiat acest proiect de lege care urmărește desființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și revenirea la fostele instituții, respectiv Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Asociaţia Brokerilor: Inițiativa legislativă se impune în considerarea faptului că există riscul ca disfuncționalitățile să reducă și mai mult numărul entităților care activează în piața de capital și să submineze încrederea populației în serviciile oferite

 

În luna aprilie, Asociaţia Brokerilor, printr-o scrisoare către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, saluta această inițiativă, considerând că va avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării pieței de capital, printr-un proces de reglementare mai adecvat dimensiunii și complexității acestei piețe, o comunicare mai eficientă a autorității cu entitățile autorizate, reglementate și supravegheate, o viteză de reacție mai bună a ambelor părți, precum și prin debirocratizarea și reducerea costurilor.

Asociația Brokerilor argumenta: “Reglementarea și supravegherea integrată a celor trei sectoare (piață de capital, asigurări și pensii private) a condus la o funcționare greoaie a întregului mecanism, la mai multă birocrație și la un proces viciat de luare a deciziilor, din cauza caracteristicilor foarte diferite ale sectoarelor. Astfel, s-a constatat o lipsă de corelare a activității de reglementare integrată cu cea de reglementare la nivelul sectoarelor, cel puțin pentru Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare.

(…) În perioada 2012-2018, s-a constatat creşterea costurilor cu implementarea reglementărilor, suportate de entităţile din piaţa de capital autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF, ca urmare a excesului de reglementare a pieţei de capital, neclarităţii reglementărilor, birocraţiei şi modificărilor frecvente ale cadrului de reglementare, fără efectuarea unor studii de impact.

Din dorinţa de a emite reglementări integrate pentru cele trei sectoare, ASF a promovat, în această perioadă, reglementări cu cerinţe care se suprapun sau le suplimentează pe cele deja existente pentru Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare. Acestea creează confuzie, sunt greu de urmărit şi de aplicat, întrucât cerinţele vizând acelaşi subiect se regăsesc în mai multe acte normative.

În plus, în unele cazuri, complexitatea reglementărilor a fost neadecvată nivelului de dezvoltare a pieţei de capital, aducând costuri suplimentare pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate, ce nu pot fi acoperite din volume mici de tranzacţionare ale acestora. Mai mult, având aceeaşi motivaţie – emiterea de reglementări integrate pentru toate sectoarele,  au fost promovate acte normative de nivel doi, necorelate cu cerinţele Directivei MIFID II şi cu legislaţia primară care ar urma să implementeze Directiva, deşi ASF iniţiase procesul de implementare în legislaţia primară a Directivei MiFID II, proces ce trebuie urmat de adaptarea legislației secundare.

Acest aspect a creat confuzie și a suplimentat costurile de reglementare și implementare, având în vedere necesitatea de amendare ulterioară. La cele de mai sus, se adaugă impunerea unor cerințe care nu fuseseră încă aprobate nici la nivel de Comisie Europeană, având în vedere că regulamentele delegate și standardele tehnice de reglementare aferente MiFID II nu erau încă aprobate de Comisie.

Noile cerințe au fost implementate pe o piață de capital cu un nivel de dezvoltare redus, factor care a frânat și mai mult dezvoltarea acesteia.

Modele de entități de reglementare și supraveghere separate pentru piața de capital sunt utilizate în mai multe țări UE, precum:
Franța – Autorite des marches financiers – AMF
• Grecia – Hellenic Capital Market Commission – HCMC
• Italia – Commissione Nazionale per le Societa e la Borșa – CONSOB
• Marea Britanie (Financial Conduct Authority), exceptând firmele mari de investiții, care sunt supravegheate pruden
țial de Prudential Regulation Authority (parte din the Bank of England)
• Portugalia – Portuguese Securities Market Commission – CMVM
• Spania – Comision Nacional del Mercado de Valores – CNMV

 Inițiativa legislativă se impune în considerarea faptului că există riscul ca disfuncționalitățile să reducă și mai mult numărul entităților care activează în piața de capital și să submineze încrederea populației în serviciile oferite și în modul în care se realizează supravegherea acesteia, în condițiile în care numărul de investitori pe piața de capital din România este foarte redus.

Lichiditatea actuală scăzută, atingând doar nivelul de 42,60 milioane lei (lichiditate măsurată ca valoare medie zilnică pe piața reglementată de la începutul anului 2019 și până în  prezent) este factorul principal care împiedică obținerea statutului de piață emergentă.

Prin reglementarea separată a sectorului instrumentelor și investițiilor financiare s-ar putea asigura o claritate mai mare a reglementărilor, precum și o mai bună informare a entităților supravegheate și reglementate, astfel încât ele să știe care sunt așteptările autorității în procesul de supraveghere.

Aceasta ar conduce la reducerea costurilor cu respectarea reglementărilor, atât pentru intermediari cât și pentru autoritate. În plus, atunci când reglementările sunt clare și ușor de aplicat, se reduc erorile de aplicare a lor.

O entitate de reglementare și supraveghere separată pentru piața de capital, mai eficientă și mai flexibilă, ar putea asigura și o nouă abordare a strategiei de supraveghere, care să pună accent mai mare pe prevenirea riscurilor și nu pe constatare și sancționarea entităților după ce riscurile s-au produs. Aceasta ar include evaluarea strategiilor și modelelor de business ale entităților și formularea de recomandări pentru îmbunătățirea lor. O astfel de abordare ar asigura atât o protecție mai bună a consumatorilor, cât și o mai bună funcționare a entităților autorizate, reglementate și supravegheate, evitând costurile cu sancțiunile administrative și restrângerea competiției între entități, pentru a se asigura servicii de calitate.

Acest aspect este important și din perspectiva realizării proiectului Comisiei Europene privind Uniunea Pieței de Capital (CMU), pentru a asigura competitivitatea firmelor de investiții din România, într-o piață unică, în care vor intra în competiție cu jucători de alt nivel decât cei existenți pe piață locală.

Nu în ultimul rând, o autoritate separată pentru piața de capital ar crea premise mai bune pentru accesul IMM-urilor la piețele de capital, aspect fundamental pentru existența unor alte alternative de finanțare decât cele prin credite bancare sau private equity. Aceste alternative sunt pe de o parte necesare pentru dezvoltarea IMM, iar pe de altă parte evită dependența de canale de finanțare care s-au dovedit susceptibile la întrerupere în timpul crizei financiare, crescând competiția și îmbunătățind siguranță financiară. Este cunoscut faptul că, datorită costurilor și procesului complex pe care îl presupune listarea pe piețele de capital, IMM-urile aleg cu greu această alternativă, fiind necesar un cadru de reglementare mai flexibil și o abordare care să conducă la reducerea costurilor.

Din Raportul anual 2017 al Autorității de Supraveghere Financiară rezultă că aceasta a înregistrat, la nivelul anului 2017, un excedent cumulat de 188.564.405 lei (41.278.520 euro). Având în vedere că acest excedent este realizat prin perceperea de comisioane și tarife de la entitățile supraveghete și reglementate, ar fi de dorit, având în vedere și dezideratul de dezvoltare a piețelor financiare, ca acesta să se constituie ca venituri bugetare pentru un Fond de promovare a pieței de capital. În plus, având în vedere că Autoritatea de Supraveghere Financiară se finanțează integral din comisoanele și tarifele aplicate entitățile supraveghete și reglementate, este normal că aceste entități să poată face propuneri pentru o parte din membrii Consiliului Autorității.

De asemenea, prin prisma excedentului bugetar mare înregistrat, se impune scăderea comisionului din valoarea tranzacțiilor cu instrumente financiare supuse reglementării și/sau supravegherii A.S.F., perceput de Autoritatea de Supraveghere Financiară, până la o valoare de maxim 0,02%, aspect care ar facilita participarea entităților supravegheate și reglementate la capitalul social al unei Contraparți Centrale românești, instituție care ar da un plus de siguranță investitorilor străini în ceea ce privește decontarea tranzacțiilor și ar permite reluarea activității pieței românești a produselor derivate, pentru care este obligatorie decontarea prin contraparte central”.

Inițiatorii proiectului de lege: “Este foarte periculos ca cele  trei sectoare financiare să intre, alături de cel bancar, în competența băncii centrale”

În expunerea de motive, iniţiatorii proiectului susţineau că, prin crearea ASF, de fapt, s-a realizat doar reunirea celor trei instituții sub același acoperiș, întrucât şi în prezent, cele trei sectoare de activitate funcționează separat, au personal specializat separat, conduceri separate şi, deși schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfășoară deosebit de greoi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară fiind sufocat de multitudinea actelor individuale pe care trebuie să le emită.

Expunerea de motive mai preciza: “Datele statistice referitoare la piața de capital confirmă disfuncționalitățile în activitatea ASF și scot în evidență lipsa unor politici care să vină în sprijinul dezvoltării acestor sectoare esențiale pentru o economie de piață funcțională și bazată pe stabilitate și competitivitate. Din 2013 (anul înființării ASF) și până în prezent numărul companiilor care intermediază tranzacții pe Bursa de Valori București s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la Bursa de Valori București de către investitorii individuali s-a diminuat cu peste 60%, în prezent mai sunt doar 60.000 de conturi din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat cel puțin o tranzacție în ultimele 12 luni) în comparație cu Polonia spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de către investitorii individuali depășește 1,5 milioane la o populație de două ori mai mare față de cea a României. Nu în ultimul rând este edificator, pentru importanța pieței de capital într-o economie funcțională, faptul că în Statele Unite ale Americii și în Marea Britanie peste 80% din companii se finanțează de pe piața de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanțează de pe piața de capital, iar în România sub 5%.

În prezent, ASF este autoritate de supraveghere și control dar totodată inițiază proiectele de acte normative în domeniu (cu excepția celor inițiate de membrii Parlamentului) şi există şi o prevedere în legislație care-i conferă atributul de „Stat în Stat” („ART. 4 ASF, membrii conducerii și personalul acesteia nu vor solicita și nu vor acceptă instrucțiuni de orice natură de la nicio altă instituție, organism sau autoritate în exercitarea atribuțiilor lor conferite de lege.”), această prevedere având-o şi BNR.

În realitate, scopul unirii celor trei instituții (CNVM, CSA, CSSPP) într-o singură instituție (ASF) a fost de a facilita și transfera pas cu pas aceste sectoare în competența şi controlul BNR. Prin Legea nr. 126/2018 acest lucru a fost realizat în proporție de 50% însă este foarte periculos ca și aceste trei sectoare financiare să intre, alături de cel bancar, în competența băncii centrale. De altfel, acest lucru s-a văzut în 19, 20 decembrie 2018 dar și în 14, 15 ianuarie 2019, când, în cadrul războiului BNR împotriva Guvernului și a măsurilor fiscale anunțate și prevăzute de OUG nr. 114/2018, prețurile principalelor acțiuni care compun indicele BET al Bursei de Valori București au căzut dramatic, această cădere fiind cauzată de tranzacționarea unor volume exagerat de mari raportat la volumul mediu zilnic de tranzacționare a acțiunilor acestor emitenți, ceea ce indică o acțiune concertată de manipulare a pieței de capital, întrucât deținătorii unor asemenea cantități de acțiuni la aceste companii sunt în principal instituțiile financiare componente ale principalelor grupuri financiar-bancare (bănci, asigurari, fonduri de pensii private, fonduri de investiții, etc.), elemente care intră sub incidența abuzului pe piață prevăzut de Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, a Legii concurenței și chiar a siguranței naționale.

La nivelul UE, cele trei sectoare nu sunt supravegheate de o singură autoritate, ci de două autorități: Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), și Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asiqurari și Pensii Ocupaționale (EIOPA). Fiecare din cele trei sectoare (piață de capital, asigurari, pensii private) este foarte complex, legislația în domeniu este foarte complexă și de asemenea planurile de
acțiune ale Comisiei Europene privind crearea și funcționarea piețelor unice pe cele trei sectoare financiare sunt foarte complexe. lnstituirea unor autorități de supraveghere la nivel național, separate pentru fiecare din aceste trei sectoare în parte, este vitală pentru eliminarea disfuncționalităților existente în prezent în activitatea ASF și pentru a conferi sistemului financiar pe cele trei sectoare mai multă stabilitate și competitivitate”.