Asigurarea securității energetice este obiectivul esențial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare piețe integrate, potrivit Programului de guvernare.

PROGRAM-DE-GUVERNARE FLORIN CITU (PNL.USR-PLUS.UDMR)

Obiective strategice:
• Implementarea de măsuri în vederea asigurării securității energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• Promovarea de investiții în domeniul energetic în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – SUA;
• Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagra
• Adaptarea unor capacități de producție a energiei electrice la noile tendințe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziție către o economie verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European;
• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport a energiei electrice pentru a crește capacitatea de interconectare cu statele vecine și a putea prelua capacitatea suplimentară de producție de energie electrică din surse noi sau regenerabile;
• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de rețele inteligente de transport și distribuție;
• Clarificarea cadrului legal și de reglementare care ar permite investițiile în capacități noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilității de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, și stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susține investiții în energia regenerabilă;
• Crearea unui cadru care să faciliteze absorbția de fonduri europene pentru realizarea investițiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore și offshore si energie solară; încurajarea tranziției către energia bazată pe biomasă sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industriale.

• Participarea activă în cadrul inițiativelor europene ce vizează promovarea utilizării pe scară largă a bateriilor electrice, stocare, în capacități de capturare a CO2, identificarea și valorificarea  materiilor prime rare (de ex. litiu).
• Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent și predictibil, bazat pe consultare publică de substanță, care să constituie fundamentul piețelor libere și competitive de energie; de asemenea, înscrierea României în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie;
• Participarea la inițiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică și de utilizare la scară largă, cu o contribuție esențială la securitatea energetică; și susținerea atragerii de investiții în soluțiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate și care au fost suficient testate pentru a funcționa în condiții de eficiență economică;
• Susținerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru stații de reîncărcare electrice și combustibili alternativi, potrivit legislației europene – CNG, LNG, biocarburanți și hidrogen (pe termen mediu și lung) – prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale și încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare.
• Stimularea investițiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea și eficiența energetică pe tot lanțul valoric (producție – transport – consum) și în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri) precum și accelerarea procesului de digitalizare a rețelelor de energie;
• Sistem modern de guvernanță în sectorul energetic prin a acționa asupra depolitizării și independenței autorităților de reglementare și a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporativă și competență la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ și de reglementare transparent, stabil și coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul
energetic pentru a crește gradul de transparență al actului managerial si pentru investiții bazate pe principii de eficiență economică și neutralitate tehnologică, pastrand controlul strategic al statului roman.
• Acordarea unui loc central consumatorilor și prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creșterii eficienței energetice, introducerii sistemelor moderne și eficiente de încălzire a locuințelor, electromobilității și digitalizării; promovarea și facilitarea calității de prosumator, iar în cazul energiei electrice produsă de către prosumatori, vom susține compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul național de distribuție; redefinirea noțiunii de „consumator vulnerabil” – extinderea definiției pentru a acoperi factori structurali și de acces, comportamentul comercial și designul de piață;
• Crearea și implementarea mecanismului de sprijin de tipul Contracte pentru Diferență;

• Creșterea eficienței energetice prin accelerarea programelor naționale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice și a celor rezidențiale cu fonduri europene – anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilități, înlocuirea instalațiilor interioare de apă caldă și căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de
căldură și a celor regenerabile, precum și digitalizarea; susținerea modificării legislației astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal și de reglementare funcțional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) și a contractelor de performanță energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susținerea măsurilor de eficiență energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă. Stimularea proiectelor de tip ”clădiri cu zero emisii”, folosirea
celor mai bune tehnologii disponibile (produse și instalații) și a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătățite și încălzirea din surse regenerabile durabile.

1. Crearea cadrului legislativ național
Actualizarea legii energiei în concordanță cu noile prevederi comunitare în domeniul
energiei electrice și gazelor naturale:
• Prin implementarea cadrului legislativ european se va urmări atât elaborarea de măsuri menite să asigure creșterea siguranței în alimentare cu energie, cât și crearea premiselor necesare creșterii competitivității companiilor energetice pe piața regională de energie electrică.
• În acest context, în perioada următoare este necesară revizuirea și/sau actualizarea legii energiei electrice, pentru transpunerea prevederilor legislației europene (regulamente si directive) în domeniul energiei electrice și pentru evaluarea impactului
• Promovarea de măsuri, dezvoltarea de proiecte având la bază prevederile/liniile directoare incluse în Fondul pentru Modernizare si elaborarea cadrului necesar implementării unui nou instrument de finanțare Fondul pentru Modernizare, cu un impact estimat de a realiza noi capacități energetice care vor conduce la reducerea importurilor de energie electrică și reluarea poziției de exportator net de energie a României, și atingerea țintelor intermediare stabilite prin PNIESC si creșterea competitivității industriei energetice în piața europeană de energie.

2. Investiții din sistemul energetic național pentru perioada 2021-2024 si măsuri pentru creșterea competitivității companiilor energetice
În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică se are în vedere creșterea nivelului de ambiție pentru reducerea emisiilor, creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență energetică și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice. Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice  (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor
europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030, constituie o obligație a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind Guvernanța Uniunii Energetice, prin care acestea își elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030.
Creșterea gradului de securitate energetică și asigurarea siguranței în alimentare sunt obiective prioritare care pot fi realizate prin implementarea unor mecanisme de finanțare în sectorul energetic și prin tranziția către o energie curată, transformarea sistemului electroenergetic național și adaptarea la noile cerințe de mediu și nevoilor pieței de energie și, nu în ultimul rând, cu urmărirea unui impact cât mai mic asupra consumatorului final.
De asemenea, vor fi adoptate măsuri pentru diversificarea mixului energetic și adaptarea sistemului electroenergetic la producerea viabilă și distribuită de energie din surse regenerabile, stimularea concurenței, creșterea gradului de interconectare și încurajarea investițiilor în infrastructură aferentă, în producerea mai flexibilă și asigurarea de stimulente pentru investiții în producere, în stocarea energiei, în eficiență energetică pentru a răspunde nevoilor pieței, pentru a facilita
concurența loială și pentru a garanta siguranța alimentării. Toate aceste obiective vor fi implementate astfel încât să permită și să ducă la obținerea de beneficii concrete pentru cetățeni, la crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții în plan energetic. De asemenea, în domeniul societăților cu capital de stat va fi promovat un management performant, respectând principiile de guvernanță corporativă, în paralel cu simplificarea legislației în domeniu, în vederea
debirocratizării activității acestora în raport cu instituțiile publice. Vor fi implementate planurile de restructurare ale operatorilor economici cu capital de stat, integral și/sau majoritar, care va urmări: stabilirea capacităţilor strategice; menţinerea în obiectul de activitate a produselor/serviciilor cu potenţial de desfacere la intern şi/sau export; modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea liniilor de fabricaţie cu potenţial de competitivitate; restructurarea economico-financiară, diminuarea pierderilor şi eficientizarea producţiei; crearea unor centre de excelenţă de cercetare şi producţie specializate pe domeniul specific de activitate; continuarea
desemnării unor operatori economici ca centre de mentenanţă pe categorii de tehnică.

Necesarul de investiții aferente rețelelor electrice includ proiectele de interconectare și de dezvoltare a rețelei până în 2030, precum și investițiile în rețele de distribuție. Aceste investiții includ echipamente și tehnologii ce fac tranziția către „rețelele inteligente” cu comunicare bidirecțională, cu gestiune eficace și cu flexibilitate mai mare în operare.
Distribuția de energie electrică este o activitate reglementată desfășurată de către 8 operatori de distribuție a energiei electrice. Și în acest sector sunt necesare investiţii susţinute pentru a atinge un nivel de performanţă ridicat, în linie cu aşteptările consumatorilor, precum și cu gradul de suportabilitate al acestora.
În conformitate cu legislația secundară în vigoare, valoarea programelor de investiții ale companiilor de distribuție, precum și tipurile de lucrări aferente sunt aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, fiind corelate cu gradul de suportabilitate al consumatorilor și starea tehnică a rețelelor.

Dorim reprofesionalizarea si depolitizarea companiilor de stat din domeniul energetic si incurajarea lor pentru a capata un profil regional si incurajarea capitalului privat autohton sa investeasfa in sectorul energetic

Priorități de investiții strategice ale companiilor cu capital de stat
Investiții pe termen scurt
• Finalizarea centralei noi de la Romgaz – Iernut;
• Continuarea și finalizarea retehnologizării blocului nr. 5 SE Rovinari;
• Modernizarea cazanelor aferente blocului nr. 8 SE Ișalnița;
• Creșterea capacităților de înmagazinare în depozitele ROMGAZ și transformarea acestora în depozite multiciclu în vederea asigurării funcționării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiții meteorologice severe (temperaturi negative).

Investiții strategice pe perioada 2021-2024
CNE Cernavodă
Energia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacităţi existente, este prevăzută prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare
de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă și realizarea a 1-2 noi unități nucleare, finanțarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România și SUA.

• Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă -valoarea investiției: aproximativ 1,5 miliarde euro.
• Proiectul Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă – valoarea investiției: 7,6 miliarde euro.
• Realizarea instalației de detritiere la CNE Cernavodă – valoarea investiției: 190 milioane euro
• Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA) -valoarea investiției: aproximativ 20 milioane euro.
• Menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiţii de securitate naţională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi a recomandărilor Agenţiei de Aprovizionare a EURATOM, prin transerul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica si deschiderea unei noi mine de uraniu de catre SNN.

Complexului Energetic Oltenia
Punerea in practica a programului de restructurare al companiei dupa aprobarea acestuia de catre CE, prin retragere din exploatare a unor capacități energetice pe bază de lignit și înlocuirea acestora cu capacitati de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO2, precum si a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, prin care se intenționează transformarea mixului energetic din energie produsa doar pe baza carbune, in energie produsa pe baza carbune, gaz
natural si regenerabil.

Complexului Energetic Hunedoara
Aplicarea OUG 60/2019 in asa fel incat din CEH se vor desprinde 2 companii, una care sa cuprinda Termocentrala de la Paroseni si minele de huila, iar cea de-a doua va avea Termocentrala de la Mintia ce va fi data in gestiunea adminstratiei locale. In ambele companii se vor face investitii de reducere a emisiilor de CO2 prin introducerea de tehnologii noi cu respectarea standardelor de mediu.

Romgaz
• Realizarea de către Romgaz a unei capacități energetice noi, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze naturale, la Sucursala Electrocentrale Mintia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara SA.
• Inființarea unei societăți în comun, de tip „joint venture” cu LIBERTY GALATI S.A., în perspectiva dezvoltării unor proiecte de investiții de tip greenfield („de la zero”), respectiv dezvoltarea unei unități de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale („CCGT”) și a unor unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, folosind atât tehnologii eoliene cât și fotovoltaice.
• Parteneriat de colaborare intre SNGN ROMGAZ SA, UAT Drobeta Turnu Severin si Mehedinti Gaz S.A. în vederea dezvoltării unor puncte termice pentru producerea de energie termică precum si extinderea retelei de distributie a gazelor naturale, pentru asigurarea continuității în alimentarea cu energie termică si gaze naturale a intreg municipiului Drobeta Turnu Severin.
• Romgaz, prin sucursala de la Severin, se va implica în proiectul de dezvoltare al primei centrale din tara, de producere a energiei electrice, pe gaze naturale, energie verde si hidrogen, de la Halânga: Centrala Electrică prin integrarea producției de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producția de hidrogen, prin intermediul unei unități de producție energie electrică pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, a unui parc fotovolataic de 50 MW, precum si a unei unitati de producere a hidrogenului.
• Implicarea Romgaz in proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagra, prin achizitionarea de catre Romgaz a intregii participatii de 50% din proiect detinuta de Exxon (daca Exxon doreste sa iese din proiect) precum si realizarea in comun cu OMV Petrom a operarii.

Hidroelectrica
Implementarea unui plan de investiţii ambițios și complex prin dezvoltarea de proiecte noi care însumează aprox. 26,04 miliarde de lei, prin realizarea de capacități hidroenergetice noi, retehnologizări și modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activității, prin realizarea de capacități din alte surse regenerabile de energie, dar și prin implementarea unor activități de cercetare-inovare la nivelul companiei.
• proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde Lei, o putere instalată totală de 713,62 MW și o producție medie anuală de 3.396,79 GWh/an, din care menționăm finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție, sistate în prezent:
Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, AHE
Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta
Câineni, Racovița și treapta Lotrioara.
• realizarea unor capacități noi de producție a energiei electrice pe râurile interioare,
evaluate, la acest moment, la cca. 93,7 MW instalați și o energie de proiect de 338,5
GWh/an.
• proiecte de retehnologizare și modernizare cu o valoare estimată totală de cca. 3 miliarde Lei, acoperind capacități cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW și o producție medie anuală de aprox. 4.651 GWh/an;
• proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde Lei, ce conduc la punerea în funcțiune de capacități noi de producție cu o putere instalată totală de peste 655 MW și o producție medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an;
• capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore și offshore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW pentru fiecare variantă, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate;
• capacități de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de cca. 50 MW-100 MW, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate.

Electrocentrale București

Realizarea următoarelor proiecte de investiții:
• Implementarea unei unități de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăvești, care presupune realizarea unei noi unități de producere de energie în cogenerare de înaltă eficiență în tehnologie ciclu combinat gaze-abur, cu funcționare pe gaze;
• Implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE București Sud, care presupune realizarea unei noi instalații de cogenerare de înaltă eficiență (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe și circa 200 MWt;
• Implementarea unei capacități noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficiență, cu funcționare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul;
• Reabilitarea ciclului combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață/Implementare unitate nouă în ciclu combinat de cca.186 MWe și cca.17 Gcal/h.

Transelectrica
Programul de investiții noi cuprinde:
• Integrarea producției din surse regenerabile și centrale noi – Dobrogea și Moldova. Pe lângă investițiile aflate în curs de execuție, investiții noi se află în stadii premergătoare demarării execuției lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre – în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica SA – în acord cu European Green Deal. Proiectul se va realiza prin o nouă centrală electrică eoliană CEE de 300 MW offshore, o nouă centrală hidroelectrică CHE Islaz – 30 MW, pe râul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, cu capacitate de pompaj de 24 MW, o nouă linie electrică aeriană LEA 400kV DobrogeaBucurești. Buget estimativ este de 922 milioane de euro.
• Creșterea capacității de interconexiune:
• Trecerea axului 220 kV Reșita-Timișoara-Săcălaz-Arad la 400kV- pentru creșterea
capacității de interconectarea a rețelelor de transport din România, Ungaria și Serbia, îmbunătățind intergarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 77 milioane de euro.
• O nouă linie aeriană de interconexiune România-Ungaria 400 kV- Oradea-Jozsa, pentru creșterea capacităților de interconectare a rețelelor de transport din România și Ungaria, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor. Costul proiectului este estimate la 200 milioane de euro.
• Retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare și promovarea de investiții noi;
• Siguranța alimentării consumatorilor

Transgaz
Programul de modernizare și dezvoltare al SNTGN Transgaz SA pentru perioada 2021-2024 urmărește în principal următoarele direcții:
• asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în conditii de siguranță, cu limitarea impactului asupra mediului:
– modernizarea și retehnologizarea Sistemului Național de Transport;
– dezvoltarea Sistemului Național de Transport Gaze pe noi direcții de consum, în
scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuții
gaze naturale nou inființate și alimentării a noi consumatori racordați direct la SNT;
– corelarea cu Programul de Management al conducerii societății.
• În perioada 2021-2024 rețeaua românească de transport gaze naturale are în dezvoltare avansată urmatoarele proiecte, în valoare totală de 401.602.060 Lei:
– dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (faza I), care presupune asigurarea unei capacități de transport gaze naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria;
– dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătățirii
aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și al asigurării capaciăților de transport spre Republica Moldova, de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport gaze naturale ale României și Republicii Moldova;
– noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la țărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare gaze naturale din
perimetrele de exploatare off-shore ale Mării Negre;
– Modernizarea SMG Isaccea 1 și Negru Vodă 1, care presupune modernizarea stațiilor de măsurare gaze din punctele de interconectare pentru creșterea gradului de asigurare a securității energetice în regiune.
De asemenea, tot în perioada 2021-2024, Transgaz are proiecte care includ:
➢ dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza II),
➢ dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre,
➢ interconectarea România-Serbia,
➢ amplificarea coridorului bidirecțional de transport gaze naturale Bulgaria-RomâniaUngaria-Austria (faza III),
➢ interconectarea sistemului național de gaze cu sistemul de transport gaze din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport gaze în zona de Nord-Vest a României.
Investiții în alte companii strategice
• CONPET SA – modernizarea și securizarea sistemului național de transport țiței și derivate, investiții pentru creșterea siguranței în exploatare și diminuarea consumurilor specifice, dezvoltarea de noi activități conexe;
• OIL TERMINAL SA – dezvoltare capacității de stocare în depozitul Sud, extinderea și creșterea capacității de încărcare/descărcare țiței, produse petroliere, chimice și
petrochimice precum și alte produse finite și materii prime lichide, modernizare active existente – rezervoare, rețea conducte, rezolvarea problemelor istorice de mediu prin realizarea lucrărilor de ecologizare;
• SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE SA – realizarea, în parteneriat cu Electrocentrale Grup SA, a unei noi capacități de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan, dezvoltarea unei capacități de producție energie electrică la Fântânele;
• UZINA TERMOELECTRICA MIDIA SA – realizarea unei Centrale Termoenergetice în
cogenerare, parc de panouri fotovoltaice;
• SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP SA – cofinanțarea proiectului de investiții
privind realizarea unei centrale electrice fotovoltaice pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele – jud. Mureș, cofinanțarea investiției pentru o nouă capacitate de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan.