Update articol:

Dragoş Preda: Transformarea Digitală nu poate avea loc și nu poate cunoaște întregul său potențial fără investiția în oameni şi educaţie

* Europa are ambiția de a fi printre deschizătorii de drumuri în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G

* Pe lângă Codul European al Comunicaţiilor, planul de acțiune pentru implementarea 5G pe tot teritoriul UE ar putea însemna crearea a 2 milioane de locuri de muncă

* Conectivitatea este una dintre condițiile prealabile cheie pentru viitorul digital al Europei

* Conform CE, pentru a ne atinge obiectivele în materie de conectivitate, vom avea nevoie în următorii ani de investiții în valoare de 500 de miliarde de euro la nivelul uniunii, iar România este angrenată în acest demers

Transformarea Digitală nu poate avea loc și nu poate cunoaște întregul său potențial fără investiția în oameni şi educaţie, a declarat Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC),  cu prilejul primei consultări publice pentru elaborarea “Strategiei pentru Digitalizarea Educaţiei din România – SMART-Edu”.
Acesta consideră că relansarea economică se bazează pe oameni, iar securitatea datelor este fundamentată și pe abilitățile digitale adecvate.

Dragoş Preda a spus: “Obiectivele-cheie naționale ale acestei Strategii sunt digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educațional, cât și în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate școlile și universitățile de stat din România, Biblioteca Virtuală şi îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru profesori, cât și pentru elevi.  Elevii şi studenții devin maeștri ai tehnologiei și își asumă propriile cunoștințe.

Monica Anisie: Strategia pentru digitalizarea Educaţiei din România trebuie să devină un proiect de ţară

 

Conectivitatea este una dintre condițiile prealabile cheie pentru viitorul digital al Europei: nici internetul obiectelor, nici digitalizarea industriei, nici tehnologia cloud, nici big data nu ar fi posibile fără conexiuni sigure și omniprezente, care să ofere parametri de viteză și calitate optimi.

Europa are ambiția de a fi printre deschizătorii de drumuri în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G.

Este timpul să trecem la o societate a gigabiților și să ne asigurăm că toți europenii, fie că locuiesc la sat sau la oraș, pot avea acces la o conexiune la internet de calitate”.

Încă din 2012 în ce priveşte Internetul de bandă largă (mai rapid de 10 Mb/s), rata de conectare a şcolilor din România era aproape de media europeană.

Conform lui Dragoş Preda, un acord încheiat în ianuarie 2012 între Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Educației viza conectarea la Internet de bandă largă a 2.446 de școli din mediul rural și urban mic, asigurând accesul la Internet pentru aproximativ 650.000 de elevi și 48.000 de profesori din zone dezavantajate. Încă din 2012 în ce priveşte Internetul de bandă largă (mai rapid de 10 Mb/s), rata de conectare a şcolilor din România era aproape de media europeană.

Oficialul de la MTIC a declarat: “Pe de altă parte, elevii din şcolile din România până în acest an aveau acces limitat la resurse educaţionale online (în special Virtual Learning Environments), comparativ cu elevii din ţările europene.

Comisia Europeană a creat, încă din 2016, premisele pentru o conectivitate la internet extinsă și îmbunătățită pentru toți cetățenii și toate întreprinderile. „Avem nevoie să fim conectați. Economia noastră are nevoie de asta. Oamenii au nevoie de asta. De aceea, trebuie să investim acum în această conectivitate”, declara  Președintele Comisiei Europene Jean Claude de la Juncker, în discursul privind Starea Uniunii din 2016.

Fie că sunt la birou, acasă sau în deplasare, românii vor o conexiune la internet rapidă și fiabilă. Importanța încurajării investițiilor în rețelele de foarte mare capacitate este tot mai mare pentru educație, sănătate, industria prelucrătoare sau transporturi … și ca fundament de relansare economica sustenabilă pentru perioada imediat următoare.

Pentru a face față acestor provocări și a pregăti viitorul digital al României, trebuie să ținem cont de cele trei obiective strategice al COM în materie de conectivitate pentru 2025:

1️⃣ Toți factorii socioeconomici principali, de exemplu, școlile, universitățile, centrele de cercetare, nodurile de transport, toți furnizorii de servicii publice, cum ar fi spitalele și administrațiile, sau întreprinderile care se bazează în activitatea lor pe tehnologiile digitale, trebuie să aibă acces la conexiuni cu o viteză în gigabiți extrem de mare (în măsură să le permită utilizatorilor să descarce/încarce 1 gigabit de date pe secundă)

2️⃣ Toate gospodăriile europene, atât din mediul rural, cât și din mediul urban, ar trebui să aibă acces la conexiuni la internet cu o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps, care să permită tranziția la Gbps

3️⃣ Toate zonele urbane, precum și principalele căi rutiere și ferate ar trebui să aibă o acoperire 5G neîntreruptă, 5G fiind a cincea generație de sisteme de comunicații fără fir. Ca obiectiv intermediar, până în 2020 conexiunile 5G trebuia să fie disponibile în rețelele comerciale în cel puțin un oraș important din fiecare stat membru al UE (in Romania, grație operatorilor, avem în 5 orașe principale).

Aceste obiective nu pot fi realizate decât cu investiții masive. De aceea, noul Cod european al comunicațiilor electronice, pe care-l avem în procesul de avizare și transpunere, include norme orientate spre viitor și simplificate care fac mai atractivă pentru întreprinderi realizarea de investiții în infrastructuri noi, de înaltă calitate, pe tot cuprinsul UE și al României.

Investițiile preconizate ar putea duce la creșterea PIB-ului UE cu 910 miliarde €  și ar crea 1,3 milioane de noi locuri de muncă în următorii zece ani (până în 2025).

Pe lângă acest cod, planul de acțiune pentru implementarea 5G pe tot teritoriul UE ar putea însemna crearea a 2 milioane de locuri de muncă.

O altă inițiativă-cheie din pachetul de măsuri legislative referitoare la conectivitate este WIFI4EU, care vizează sprijinirea comunităților în vederea punerii la dispoziție de puncte de acces la internet fără fir gratuite pentru toți cetățenii.

Fără rețele de comunicații de cel mai înalt nivel, nu va exista o piață unică digitală. Avem nevoie de conexiuni la internet la prețuri accesibile și disponibile de oriunde.

Pentru aceasta, politicile de gestionare a spectrului trebuie să fie mai bine coordonate în întreaga UE. O concurență mai mare și o integrare sporită a pieței europene ne vor permite să realizăm aceste obiective, având în vedere și condițiile favorabile create de noul cod al comunicațiilor.

Codul comunicațiilor electronice contribuie la dezvoltarea rețelelor viitoare.

Conform CE, pentru a ne atinge obiectivele în materie de conectivitate, vom avea nevoie în următorii ani de investiții în valoare de 500 de miliarde de euro la nivelul uniunii, iar România este angrenată în acest demers.

Codul încurajeaza concurența, care va stimula investițiile și va consolida piața internă și drepturile consumatorilor.

Noul Cod european al comunicațiilor propune:

* o concurență sporită și o mai mare previzibilitate a investițiilor: indiferent de sectorul în care își desfășoară activitatea, investitorii au nevoie de certitudini pe termen lung. Noile norme aduc mai multă previzibilitate în ceea ce privește investițiile pentru „primii intrați pe piață”, care își asumă riscul de a investi în rețelele respective în zone mai puțin profitabile, cum ar fi zonele rurale.

* o mai bună utilizare a frecvențelor radio: reducerea divergențelor dintre practicile de reglementare din UE este deosebit de importantă în domeniul spectrului de frecvențe radio, care este materia primă esențială a comunicațiilor fără fir.

* o protecție sporită a consumatorilor, în domeniile în care normele generale de protecție a consumatorilor nu abordează necesitățile sectoriale specifice. Normele actualizate permit schimbarea mai ușoară a furnizorului în cazul abonării la pachete de servicii (care includ internet, telefonie, televiziune, telefonie mobilă etc.) și garantează faptul că grupurile vulnerabile (cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cei care primesc asistență socială) au dreptul să beneficieze de contracte de furnizare de servicii de internet la prețuri accesibile;

* un mediu online mai sigur pentru utilizatori și norme mai echitabile pentru toate părțile implicate: anumite norme au fost extinse pentru a include și noile întreprinderi online care oferă servicii echivalente cu cele ale operatorilor tradiționali, pentru a se garanta faptul că li se aplică cerințele de securitate (respectiv că rețelele și serverele sunt sigure).

Comisia a lansat, de asemenea, o nouă inițiativă menită să ofere tuturor autorităților locale interesate posibilitatea de a pune la dispoziția cetățenilor conexiuni fără fir gratuite, de exemplu, în interiorul și în proximitatea clădirilor publice, a centrelor medicale, a parcurilor sau a scuarurilor.

Cu un buget inițial de 120 de milioane €, prin acest nou program public de bonuri valorice se poate furniza conectivitate la internet în mii de spații publice, generându-se astfel între 40 și 50 de milioane de conexiuni fără fir pe zi.

Între 6 000 și 8 000 de comunități locale la nivel european beneficiaza de pe urma acestui proiect.

Succesul comerțului electronic, al internetului obiectelor, fiabilitatea aplicațiilor de e-guvernare și e-sănătate, experiența utilizatorului de conținut audio și video în cadrul jocurilor online sau al vizionării de material audiovizual în flux continuu, toate acestea și nu numai depind de investițiile pe care le vom realiza în conectivitatea viitoare.

Va fi nevoie de o acoperire în bandă largă de o calitate mai bună pentru a avea garanția că mai mulți utilizatori pot utiliza serviciile online din aceeași locație – de exemplu în aeroporturi sau pe stadioane, în parcurile de afaceri și în sediile administrațiilor publice, și pentru a putea conecta miliarde de obiecte, de la automobile la aparatele de uz casnic.

Această tehnologie poate, de asemenea, să le ofere copiilor noi modalități de învățare în școli, cu ajutorul realității virtuale, și le poate permite medicilor să efectueze operații de la distanță.

Un exemplu în demersul de conectare a școlilor la nivel global este iniţiativa Ericsson și UNICEF, care au anunțat pe 26 august un parteneriat strategic la nivel global prin care vor susține maparea conectivității la internet în școli, în 35 de țări, până la sfârșitul anului 2023. Punerea pe hartă a conectivității din școli și comunitățile din jur este un prim pas esențial pentru a asigura fiecărui copil accesul la oportunitățile oferite de învățarea digitală.

Acest efort comun face parte din inițiativa Giga. Lansată anul trecut și condusă de UNICEF și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), Giga își propune să conecteze fiecare școală la internet/Maparea Conectivității Școlare (School Connectivity Mapping).

Potrivit UIT, 360 de milioane de tineri nu au în prezent acces la internet. Acest lucru poate duce la riscul de excluziune socială, la accesul limitat la resursele educaționale și la oportunități de atingere a potențialului pentru cei mai vulnerabili dintre copii și tineri. Îmbunătățirea conectivității va spori accesul la informație și la mai multe opțiuni în formarea lor, oferindu-le elevilor șansa de a lua parte la modelarea propriului viitor.

Nu în ultimul rând, la iniţiativa Ministrului Educaţiei și Cercetării – Monica Anisie, și a lui Dragoş Ciuparu – Secretar de stat pentru Cercetare, la nivelul MTIC, ca responsabil pentru Comunicatii electronice. am aderat la un set de parteneriate europene:

👉 Parteneriatul European pentru tehnologii digitale esențiale

👉 Parteneriatul European pentru calculatoare de înaltă performanță

👉 Parteneriatul European de promovare a tranziției urbane și pentru dezvoltare durabilă

👉 Parteneriatul European IMM-uri inovative”

Consiliul Județean Prahova a votat pe 11 noiembrie pentru depunerea a două proiecte, în valoare de aproape 30 milioane de euro. Acestea vizează atragerea de fonduri europene privind susținerea unităților de învățământ din Prahova în contextul epidemiei de coronavirus. Proiectele răspund la necesarul pentru 56.000 de elevi și 4.300 de profesori din peste 190 de școli din județul Prahova, dotand unitățile de invatamant cu laptop-uri și tablete”, potrivit lui Iulian Dumitrescu – Presedinte CJ Prahova.

Dragoş Preda consideră că Big Data/Datele Mari vor juca un rol important în dezvoltarea învățământului. Potrivit raportului Chronicle of Higher Education, Datele Mari vor fi folosite de școli și facultăți pentru a vedea care sunt problemele elevilor, unde au dificultăți și, analizându-le, vor reuși să îi ajute pe cei care întâmpină probleme.

Raportul notează că ”Datele Mari vor deveni critice pentru personalul uman, pentru cei care îndeplinesc rolul de consilier, pentru că îi vor ajuta să ofere analize predictive, dar și sfaturi implicate și căi de urmat, pentru a avea o experiență educațională eficientă”.

* Inovația în predare va transforma învățarea

Raportul The Future of Learning are concluzii pozitive privind viitorul învățării din perspectiva predării – profesorii sunt deschiși la inovație în procesul de predare: unii dintre ei au adoptat deja programele adaptive, învățarea activă și învățarea în lecții online interactive, așa numitele ”flipped classrooms”. Multe facultăți stimulează încurajează învățarea online, profesorii încurajând componenta de online learning.

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (04/12/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (04/12/2020)

Hotarari AGA O & E din 04.12.2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (04/12/2020)

Litigiu dosar nr. 5179/2/2019

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (04/12/2020)

Structura actionariat la data de 30 noiembrie 2020