Update articol:

Dumitru Chisăliță: Respectarea ad-literam a direcțiilor Pactului Ecologic European determină obligativitatea de a exploata rapid resursele din Marea Neagră

Respectarea ad-literam a direcțiilor Pactului Ecologic European (în lipsa unor derogări pentru România) determină obligativitatea de a exploata rapid resursele din Marea Neagră și de a le valorifica în țări membre ale UE, considera Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Parlamentul European dorește ca viitorul act legislativ privind clima să fie mai ambițios în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a emisiilor până în 2030 (55% până în 2030 față de nivelul din 1990, în loc de „cel puțin 50%, cu țintă către 55%”, așa cum a fost propus de Comisie). La 11 decembrie 2019, Comisia Europeana a prezentat Pactul ecologic european, care descrie obiectivul ambiţios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic.

***

Deputații europeni sprijină Pactul Ecologic European. Ce înseamnă acest lucru pentru România?

Dumitru Chisăliță: După intrarea României în UE, țara noastră a fost destul de puțin pregătită pentru orice directivă de modificare, reorientare sau restructurare energetică. Pactul Ecologic European este mult mai mult decât o Directivă, este o ”Revoluție” în domeniul energiei. Este adevărat că este ”trendy” să vorbim despre ecologie, reducerea poluării etc., dar aceste măsuri costă și costă foarte mult. Va fi necesar ca oamenii să scoată mai mulți bani din buzunar pentru același confort, o să apară adevărata față a acestui Pact. UE are nevoie de o reinventare pentru a rămâne și în viitor relevantă economic și geopolitic la nivel mondial, iar această reinventare se poate realiza prin impunerea pe ordinea de zi mondială a ”subiectului” ecologie. România contează foarte puțin la nivel mondial în acest moment, abordările ”ecologice” ale românilor sunt extrem de vizibile dacă arunci un ochi pentru a zări insulele de PET-uri de pe lacurile de acumulare sau gropile de gunoi care ard încontinuu. Realist vorbind, în afara unor “bla-bla uri”, nu văd cum România ar putea să participle la o astfel de dezbatere. De la intrarea României în UE, nu am reușit să finalizăm nicio Strategie Energetică, nu am demonstrat că avem o preocupare analitică față de viitorul nostru energetic, am acționat adeseori haotic în domeniul politicilor energetice (și continuăm să o facem), ducem o politică de subzistență energetică și, din păcate, nu întreprindem nimic pentru a trece de acest nivel. Cum pot aprecia niște europarlamentari români Pactul Ecologic European dacă noi nu știm ce vrem?! Mergem pe mâna UE (mai exact, a unor țări din UE) doar pentru că oricum nu știm ce vrem și poate ”prindem și noi o direcție care poate ni se potrivește”. Și dacă nu ni se potrivește? O luăm din nou de la capăt, în țară sau emigrând care încotro. Nu Pactul, nu el este problema, ci noi suntem problema (oameni, lideri, politicieni).

 Ce înseamnă faptul că energia nucleară nu este menționată deloc în rezoluția parlamentului și faptul că gazul e menționat doar ca tehnologie de tranziție, pentru România?
Dumitru Chisăliță: Trendul de eliminare a energiei nucleare din mixul de producție a fost adoptat de Germania în urma cu câțiva ani, dorindu-și să fie impus ca un trend ”de viitor”. Cele mai multe dintre țările din UE își pot permite un astfel de scenariu, pentru România, este greu de crezut însă că în următorii ani va putea fi fezabilă funcționarea sistemului energetic național fără Cernavodă. Gazul natural a fost forma de energie care era văzută până acum câțiva ani ca fiind forma viitorului energetic, care va înlocui petrolul, depunctarea acestuia și transferarea lui doar într-o formă de tranziție schimbă multe din geopolitica gazelor naturale din următorii ani. Impunerea unui termen limitat de folosire a gazelor naturale atrage o tendință de exploatare rapidă a gazelor care va aduce pe termen scurt un surplus de gaz pe piață și, implicit, prețuri mici, corelate cu reducerea veniturilor pe care România le poate obține din exploatarea gazelor naturale. În această fază, dacă România ar avea o viziune asupra viitorului pe care și-l dorește ar trebui să se poziționeze sub aspectul de a intra în acest joc sau de a risca și a aștepta o nouă eră a gazelor naturale, determinate de Viitorul Pact care se va semna în anul 2050.

Ce înseamnă acest lucru din perspectiva demarării exploatării gazelor din Marea Neagră?

Dumitru Chisăliță: Respectarea ad-literam a direcțiilor Pactului (în lipsa unor derogări pentru România) determină obligativitatea de a exploata rapid resursele din Marea Neagră și de a le valorifica în țări membre ale UE. Această situație va determina o valoare adăugată mică pentru aceste gaze având în vedere că Pactul va aduce un surplus de gaze pe piață, concurența făcând ca prețul acestora să fie redus și astfel veniturile de care urmează să beneficieze România să scadă și ele. În același timp, resursele energetice primare neregenerabile ale României sunt constituite în principal din gaze naturale (eliminând cărbunele), ceea ce face ca valorificarea rapidă a acestora să lase o vulnerabilitate energetică ridicată din perspectiva aplicării Pactului Ecologic.

***

Citesti si:

Siegfried Mureșan: Pactul Ecologic European este un proiect necesar, dar va trebui să negociem în așa fel încât să fie benefic României și să primim sprijin financiar