Update articol:

Eugen Teodorovici: Linii directoare privind bugetul UE pentru anul 2020, la reuniunea ECOFIN din februarie 2019

Eugen Teodorovici şi Jean Arthuis. Eugen Teodorovici şi Jean Arthuis.

Prioritățile României la Președinția Consiliului UE și viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene au fost temele principale de discuţie ale ministrului finanţelor  Eugen Teodorovici cu reprezentanți ai Parlamentului European.

Potrivit Ministerului Finanţelor, întâlnirea cu președintele Comisiei de bugete, Jean Arthuis, (foto) a fost un bun prilej de discuții despre obiectivul României de a asigura, din poziția de Președinție a Consiliului UE, o avansare rapidă a negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, în cooperare cu Parlamentul European. Ministrul Teodorovici a subliniat și intenția României de a facilita adoptarea liniilor directoare privind bugetul UE pentru anul 2020 la reuniunea ECOFIN din februarie 2019.

În cadrul întrevederii cu dna Caroline Nagtegaal – raportor al Parlamentului European pentru Programul de Sprijin pentru Reforme, ministrul finanțelor a discutat despre asigurarea tratamentului egal între statele membre. În privința propunerilor pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare în următorul Cadru Financiar Multianual, Eugen Teodorovici a subliniat că programele InvestEU și cel privind Sprijinul pentru Reforme Structurale sunt prioritare pe agenda Președinției Consiliului Uniunii Europene asigurată de România în primul semestru din 2019. În context, ministrul român a reiterat poziția de susținere a Facilității pentru Convergență, care ar ajuta statele non-euro în procesul de aderare la zona euro, cu condiția ca acest instrument să nu genereze bariere suplimentare în procesul aderării la Euro.

În discuția cu Roberto Gualtieri, președintele Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European, ministrul Teodorovici a subliniat obiectivul României de a contribui la avansarea rapidă a dosarului privind viitorul Cadru Financiar Multianual, dar și la promovarea unui pachet privind Uniunea Economică și Monetară și Uniunea Bancară care să țină cont în același timp de interesele statelor euro și non-euro.

Eugen Teodorovici: România susține o soluție comună la nivelul UE privind impozitarea serviciilor digitale și nu soluții individuale ale statelor membre

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a participat astăzi, 6 noiembrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Agenda Consiliului a cuprins teme precum impozitarea serviciilor digitale, raportul anual al Curții de Conturi Europene (ECA) privind execuția bugetului Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, concluziile privind statisticile UE și concluziile privind finanțarea schimbărilor climatice.

În ceea ce privește propunerea de directivă privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile realizate din furnizarea anumitor servicii digitale, ministrul Teodorovici a reiterat poziția României de susținere a eforturilor la nivelul UE pentru identificarea unei soluții comune și echitabile pentru toate statele membre. Totodată, ministrul român a pledat pentru o abordare coerentă la nivel global și colaborarea cu OECD pe acest subiect, arătând că măsurile luate individual de statele membre ar putea duce la fragmentarea pieței interne și la denaturarea concurenței. Propunerea Comisiei Europene stabilește un sistem comun de impozitare a veniturilor obținute din furnizarea anumitor servicii digitale de către persoane impozabile (denumit în continuare „impozitul pe servicii digitale” sau „ISD”). ISD s-ar percepe pentru veniturile brute obținute din furnizarea de servicii ce intră în domeniul de aplicare al impozitului, minus taxa pe valoarea adăugată și alte taxe similare. Cota unică a ISD este de 3%.

În discuția miniștrilor, prealabilă reuniunii ECOFIN, a fost dezbătut Raportul anual al Consiliului Bugetar European (EFB). Ministrul Teodorovici a apreciat că propunerea EFB este utilă pentru discuțiile despre funcționarea Pactului de Stabilitate și Creștere și a precizat că România sprijină ideea concentrării implementării Pactului pe respectarea regulilor privind datoria publică.

Pentru a depăși punctele slabe și complexitatea cadrului fiscal actual al UE, EFB propune o simplificare radicală și o clarificare a normelor privind guvernanța fiscală. Conform propunerii EFB, reforma Pactului de Stabilitate și Creștere (SGP) ar necesita, în primă fază, modificarea legislației secundare a UE, precum și a Pactului bugetar.

Principalele aspecte cheie ale propunerii EFB care vizează reforma SGP sunt: plafonarea datoriei pe termen-mediu la 60% din PIB – caz în care obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO – soldul bugetar structural) nu va mai ghida politica bugetară pe termen mediu; stabilirea unui plafon de creștere a cheltuielilor primare nete (exceptând măsurile discreționare pe partea de venituri) pentru Statele Membre care înregistrează niveluri ale datoriei publice de peste 60% din PIB; un sistem mai puternic de sancțiuni – în propunere, sunt precizate doar sancțiunile pentru statele din zona euro: restricționarea accesului la funcția de stabilizare centrală, suspendarea fondurilor europene și amenzi; clauze derogatorii pentru circumstanțe excepționale, care trebuie declanșate pe baza unei judecăți economice independente; simplificarea ciclului de supraveghere – ajustările și corectările cerințelor bugetare nu ar trebui realizate în fiecare an în cazul devierilor minore, ci pe termen mediu (3 ani) sau în cazul unor devieri majore față de obiectivul final.

 

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (23/10/2020)

Tranzactii raportate conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

COS TARGOVISTE S.A. (COS) (23/10/2020)

Stadiu procedura insoventei

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Hotarari AGA O & E 23.10.2020