La următorul summit NATO de la Haga, din această vară, se va discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3-3,5% din PIB, a declarat, marți, pentru AGERPRES, Ionela Ciolan, expertă în politica de securitate a UE la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene.

Cercetătoarea care activează în cadrul think-tank-ului de la Bruxelles crede că problema creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB se va ridica încă de la prima reuniune a miniștrilor apărării din statele NATO la care va participa noul secretar american al apărării, Pete Hegseth, miercuri și joi.

‘Cred că această dorință a președintelui Donald Trump ca europenii să investească 5% vine, practic, cu două implicații. Pe de o parte este folosită și ca o metodă de negociere cu statele europene ca să le convingă să investească mai mult. La momentul actual, doar 23 de state din cele 32 membre ale NATO investesc acel procent de 2% din PIB pentru apărare, care deja știm de 2 ani că este considerat insuficient pentru nevoile de securitate și descurajare necesare în Europa’, a declarat cercetătoarea în politica de securitate a UE.

În prezent există state membre care și-au exprimat deja acordul să investească 5% din PIB în apărare, cu Polonia și Lituania în prim-plan.

‘Vor exista state care vor încerca să crească procentajul, dar sunt și state care nu își permit din punct de vedere financiar să facă această alegere. În schimb, cred că la următorul summit NATO din vară vom avea o discuție despre 3 sau 3,5% investiție din PIB în apărare în următoarea perioadă’, a afirmat Ionela Ciolan.

În același timp, acest demers al președintelui american Donald Tump este și unul menit ‘să le arate europenilor că nu mai merge ca până acum’.

‘Statele Unite nu vor mai oferi umbrela de securitate europeană, deci, practic avem o nouă paradigmă în relațiile internaționale. Americanii se așteaptă ca europenii să se trezească o dată și să facă mai multe pentru propria lor securitate, pe când în Europa vedem că lucrurile se mișcă, dar se mișcă foarte lent’, a explicat ea.

Prin creșterea cheltuielilor de apărare în UE, consideră experta, vor crește și capabilitățile militare pe care statele europene le au și va scădea și dependența față de americani pentru diverse procese militare.

‘În cazul în care vom avea, să zicem, două conflicte, un conflict în Europa și un posibil conflict în zona Indo-Pacific, în special în Taiwan, va fi foarte greu să faci o repartizare a capabilităților militare, în momentul în care noi depindem complet de, nu știu, de anumite avioane militare americane sau de anumite procese logistice care la momentul actual sunt acoperite de către parteneri americani’, a spus ea.

La momentul actual statele europene achiziționează sisteme militare din SUA în procent de 63% și din alte state non-europene în procent de 70-75%, potrivit sursei citate. În acest context, din primăvara lui 2024, Comisia Europeană a adoptat o strategie europeană pentru industria de armament.

‘Această strategie își propune ca, până în 2030, statele Uniunii Europene să producă sau să cumpere armament, produse militare produse în Europa în proporție de 50%, până în 2035 – în proporție de 60%, și 40% din aceste achiziții să fie achiziții comune, adică statele împreună să încerce să achiziționeze sisteme militare care sunt dificil de cumpărat de un singur stat în parte, de exemplu, să zicem o corvetă sau un sistem Patriot, să poată să le cumpere împreună și să existe această conlucrare și creștere a interoperabilității militare mai pronunțate. Evident că și săptămâna trecută, la întâlnirea informală a liderilor europeni organizată de Consiliul European a fost această discuție pe masă’, a mai afirmat ea.

Ionela Ciolan susține că există state, în special Franța, care consideră că statele europene ‘ar trebui să se axeze acum foarte mult pe preferința europeană, deci să cumpere masiv ce se produce în Europa, pentru că astfel se încurajează și dezvoltarea pieței de armament european și se dezvoltă și acest complex militaro-industrial european’. Pe de altă parte, sunt state care ‘văd beneficii și în politica de a cumpăra în continuare produse și sisteme militare de la americani în perioada următoare, pentru că acest lucru poate fi folosit ca un argument în negocierile cu americanii pentru a menține administrația Trump angajată în Europa și pentru a menține ajutorul american pentru statele europene, dar în special și pentru Ucraina’.

Prin urmare, ‘în următoarea perioadă vom vedea concomitent ambele idei care vor fi dezvoltate la nivel european’, a conchis cercetătoarea.