Italia și Franța ar trebui să reducă cheltuielile mai repede decât intenționează în prezent să țină datoria sub control, în timp ce Germania ar trebui să-și slăbească propriile forțe pentru a relansa creșterea, a anunțat vineri Fondul Monetar Internațional.

Miniștrii de Finanțe din întreaga lume au venit la Washington săptămâna trecută pentru a compara date și pentru a asculta experții FMI și Băncii Mondiale despre subiecte care variază de la politica fiscală la creșterea globală și pentru a ajuta țările mai sărace.

Deşi sfaturile FMI nu sunt obligatorii pentru ţările care nu primesc ajutorul său, ultimele sale evaluări cu privire la Italia, Franţa şi Germania reamintesc de criza datoriilor din ultimul deceniu.

”Economiile europene avansate cu niveluri relativ ridicate ale datoriei ar trebui să implementeze o consolidare fiscală mai semnificativă şi mai anticipată decât cea prevăzută în politicile actuale ale autorităţilor (de exemplu, Belgia, Franţa şi Italia)”, a spus FMI în perspectivele sale economice pentru Europa.

Directorul european al FMI, Alfred Kammer, a declarat pentru Reuters, într-un interviu, că guvernul Italiei ar trebui să oprească un stimulent ”ineficient” pentru renovarea caselor, cunoscut la nivel local sub numele de Superbonus, care urmează să fie eliminat treptat până la sfârşitul anului viitor.

Franța, la rândul său, ar putea obține un „randament substanțial” scăpând de subvențiile la energie lansate după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, a adăugat Kammer.

Germania, în schimb, a avut „spațiu fiscal” pentru a investi în digitalizare și infrastructură publică și pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea companiilor, a spus Kammer. La începutul săptămânii trecute, FMI și-a redus previziunile de creștere pentru cea mai mare economie a Europei.

FMI estimează că Germania ar putea ridica pragul de îndatorare, care limitează deficitul bugetar la 0,35% din produsul său intern brut, la 1,35%, reducând în acelaşi timp raportul datorie/PIB.

FMI nu a spus cu cât ar trebui Italia sau Franţa să îşi reducă deficitele bugetare.

Italia se aşteaptă la un deficit bugetar de 4,3% din PIB anul acesta, 3,7% anul viitor şi 3,0% în 2026, deşi ministrul de Finanţe al ţării a spus că multe vor depinde de noile reguli bugetare ale Uniunii Europene.

PRESIUNI DE FINANŢARE

Franţa şi-a majorat previziunile privind deficitul bugetar la 5,1% din PIB şi a spus că va solicita reduceri bugetare suplimentare de 10 miliarde de euro.

Parisul a eliminat treptat multe dintre subvenţiile sale pentru costul vieţii, dar scutirea fiscală a facturilor de energie electrică folosită pentru a limita preţurile energiei a fost eliminată doar parţial şi va fi eliminată complet abia în februarie 2025.

Kammer a recomandat să se înainteze cu reducerea cheltuielilor pentru a trimite ”un semnal puternic pieţei” şi a elibera resurse pentru provocările pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, schimbările climatice şi creşterea cheltuielilor militare.

FMI vede că aceste presiuni de finanțare pe termen mediu și lung vor crește pentru a reprezenta 5,5% din PIB-ul economiilor avansate ale Europei până în 2050.

Italia, care a fost în epicentrul crizei datoriilor din 2011-2012 din cauza datoriei sale mari, se așteaptă la o procedură disciplinară a Comisiei Europene în acest an, din cauza depășirilor persistente ale deficitului bugetar.

În mod tradițional, Franța a fost văzută ca fiind mai sigură, deși și-a pierdut toate ratingurile de credit triplu-A în ultimul deceniu, deoarece raportul datorie/PIB a crescut constant.

Germania este singura țară europeană mare care se mândrește cu un rating de top, dar modelul său economic, bazat de zeci de ani pe combustibil ieftin din Rusia și legături strânse cu China, a fost pus sub semnul întrebării de recentele tensiuni geopolitice.