Update articol:
FMI: Salutăm angajamentul ferm făcut de guvern de a susține independența judiciară și statul de drept 

FMI: Independența și credibilitatea BNR – prima linie de apărare împotriva inflației ridicate și scăderii veniturilor reale

Mai multe măsuri incluse în Ordonanța de urgență 114/2018 (și amendamentele ulterioare) lasă loc pentru ajustări ulterioare, având în vedere efectele lor negative potențiale asupra dezvoltării economice

Creșterea economică alimentată de consumul din România a generat dezechilibre macroeconomice

Atât investițiile publice, cât și cele private au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani, slăbind perspectivele de creștere pe termen lung

 

Reducerea corupției contribuie la îmbunătățirea veniturilor guvernamentale, la creșterea eficienței cheltuielilor și la consolidarea competitivității,  susţine delegaţia FMI în declaraţia de la finalul misiunii, care este de părere că o guvernare puternică ajută la reducerea emigrării, în special a persoanelor cu înaltă calificare.

FMI spune: “În timp ce inițiativele anticorupție ale României au fost recunoscute pe plan internațional, unele dintre amendamentele la legile justiției și codurile penale au fost criticate pentru amenințarea independenței sistemului judiciar al României și slăbirea capacității de combatere a corupției. Cu toate acestea, salutăm angajamentul ferm făcut de guvern de a susține independența judiciară și statul de drept”. 

FMI: Măsurile economice din OUG 114  – efecte negative asupra dezvoltării economice

Mai multe măsuri incluse în Ordonanța de urgență 114/2018 (și amendamentele ulterioare) lasă loc pentru ajustări ulterioare, având în vedere efectele lor negative potențiale asupra dezvoltării economice, spune FMI . Taxele şi stimulentele introduse pentru sectoare specifice – inclusiv bănci, sectorul construcţiilor şi sectorul de utilităţi – pot crea distorsiuni care să împiedice investiţiile sau alocarea eficientă a resurselor. 

Creșterea pe baza consumului a rămas puternică în România, sporind veniturile populației spre cele din Europa avansată, susţine delegaţia FMI în declaraţia de la finalul misiunii.

Oficialii FMI consideră: “Cu toate acestea, dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit: deficitele de cont curent și fiscale s-au mărit, iar presiunea inflației a crescut din nou. Dacă politicile nu îşi vor schimba cursul, progresele în realizarea convergenţei se vor diminua ,ceea ce va afecta în mod deosebit veniturile reale ale pensionarilor și ale persoanelor sărace. Este necesară o combinare mai echilibrată a politicilor pentru a reduce probabilitatea unei astfel de evoluţii: în primul rând, consolidarea fiscală trebuie însoțită de o înăsprire a politicii monetare și o mai mare flexibilitate a cursului de schimb valutar. În plus, politicile trebuie să devină mai predictibile și trebuie îmbunătățită guvernanţa pentru a spori perspectivele pe termen mediu privind convergenţa veniturilor”.

Creștere puternică, dar şi sporirea dezechilibrelor macroeconomice 

Conform FMI, în timp ce veniturile populației au crescut mai rapid spre nivelurile din țările avansate din Uniunea Europeană (UE), creșterea economică alimentată de consumul din România a generat dezechilibre macroeconomice: “Presiunea inflaționistă a reapărut, afectând în mod disproporționat veniturile reale ale celor săraci și potențial subminând competitivitatea. Deficitele fiscale și curente au crescut. Atât investițiile publice, cât și cele private au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani, slăbind perspectivele de creștere pe termen lung”.

FMI consideră că este necesară o schimbare în cursul politicilor pentru a reduce probabilitatea unui scenariu de boom-bust. În timp ce, în prezent, se estimează că vom avea o creștere în jur de 4% în 2019, alimentată de majorările salariale și de consum, deficitul de cont curent este estimat să depășească 5% din PIB. Pe termen mediu, se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, în timp ce creșterea PIB-ului se va reduce, reflectând pierderea competitivităţii. FMI spune că sunt necesare politici mai echilibrate și reforme structurale pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor durabile către țările avansate din UE.

Reducerea dezechilibrelor ar trebui să înceapă cu moderarea fiscală 

FMI arată că o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri de înaltă calitate, începând cu acest an, este esențială pentru a pune economia pe o bază mai rezistentă: “Deficitele fiscale ar trebui să coboare în vremuri bune, astfel încât să crească în vremuri nefavorabile, în sprijinul veniturilor oamenilor. În mod tipic, acest lucru nu s-a întâmplat în România și situația actuală nu face excepție. Mai multă ajustare fiscală va însemna, de asemenea, o reducere a inflației și, prin urmare, o restrângere mai lentă a politicii monetare, care este bună pentru competitivitate”. 

Realizarea ţintei de deficit bugetar din 2019 de 2,7% din PIB ar constitui primul pas.

Legea privind pensiile aflată în prezent în curs de dezbatere parlamentară justifică, conform FMI, o reevaluare pentru a echilibra nevoile sociale și sustenabilitatea fiscală: “Dispozițiile din proiectul actual de lege vor crea noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB. Acest lucru ar adăuga o presiune severă asupra finanțelor publice, va împovăra generația tânără și va duce la renunțarea la unele cheltuieli prioritare pentru investiții publice, educație și sănătate. 

Reformele fiscale structurale facilitează și mențin o consolidare fiscală pe termen mediu. Pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor, consolidarea ANAF este esențială, inclusiv prin modernizarea sistemului informatic și prin adoptarea unei gestionări moderne a riscului de conformitate, pentru a se asigura că toată lumea plătește ceea ce datorează. Având în vedere numeroasele schimbări din ultimii ani, sistemul fiscal ar trebui să fie examinat cu atenție pentru a identifica denaturările și zonele în care sunt posibile câștiguri de venituri. 

Există posibilităţi de îmbunătățire și pe partea de cheltuieli. Structura bugetului poate fi îmbunătățită prin moderarea creșterii cheltuielilor cu salariile şi  pensiile – făcând totodată loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor poate fi îmbunătățită prin consolidarea în continuare a procesului de achiziții publice și a revizuirii cheltuielilor”.

FMI susţine că este necesară înăsprirea politicii monetare în continuare, întrucât se așteaptă ca presiunea inflaționistă să rămână ridicată. Inflația este determinată de stimularea fiscală suplimentară din prezent, de o producție care depășește potențialul pe termen lung și de creșterea rapidă a salariilor. 

Prima linie de apărare împotriva inflației ridicate și a scăderii veniturilor reale ale cetăţenilor trebuie să fie independența și credibilitatea băncii centrale, conform FMI, iar a doua linie – înăsprirea monetară: “Acestea fiind spuse, gradul de înăsprire poate fi mult mai mic dacă politica fiscală este ajustată așa cum recomandăm.  Gestionarea strictă a lichidităților anunțată de Banca Centrală reprezintă un pas în direcția cea bună. În schimb, Indicele de Referință recent introdus pentru împrumuturile bancare va împiedica transmiterea politicii monetare”.

Cât priveşte sistemul bancar, FMI spune că pozițiile de capital și de lichiditate sunt solide, iar creditele neperformante s-au apropiat de nivelul mediu al UE: “S-au înregistrat progrese importante pentru a îmbunătăți rezilienţa, în conformitate cu recomandările din Programul de evaluare financiară din 2018, inclusiv punerea în aplicare a unei limite a serviciului datorie-venituri și a cerințelor de lichiditate diferențiate în funcție de valută. Un buffer de risc sistemic este luat în considerare pentru a aborda vulnerabilitatea care decurge din expunerea mare a băncilor la statul român. Dezvoltarea financiară suplimentară poate fi sprijinită prin menținerea unui mediu economic și juridic stabil, evitând inițiativele legislative care distorsionează principiile pieței”. 

Susținerea investițiilor și a creșterii necesită reforme mai profunde 

Progresele înregistrate în cadrul reformelor structurale rămân esențiale pentru atenuarea constrângerilor asupra creșterii economice și pentru susținerea competitivității, potrivit FMI, care precizează că majorarea rapidă a salariilor – inclusiv salariul minim – care depășește câștigurile de productivitate, dăunează competitivității.

Salariul minim ar trebui stabilit printr-un mecanism transparent și obiectiv care să reflecte îmbunătățirile în productivitate, spune FMI.

Reforma întreprinderilor de stat, însoțită de un angajament pentru o guvernanță corporativă puternică, ar îmbunătăți performanțele financiare și serviciile lor pentru public, spune FMI, menţionând: “Sunt necesare eforturi pentru îmbunătățirea investițiilor în infrastructura publică, inclusiv pentru o absorbție mai eficientă a fondurilor UE. În acest scop, ar trebui să se acorde o atenție deosebită consolidării instituțiilor de investiții publice. Parteneriatele public-private implică adesea riscuri substanțiale. Prin urmare, astfel de proiecte ar trebui să facă obiectul unei analize atente”.

”Măsurile economice adoptate de Guvernul României au continuat să fie principalul motor al creșterii economice, astfel că puterea de cumpărare a populației măsurată prin câștigul salarial real a înregistrat un ritm aproape dublu de creștere față de cel din perioada similară a anului trecut, atingând un nivel de 12,4%. În calitate de ministru de finanțe voi continua să sprijin investițiile publice și private prin măsuri legislative, facilități fiscale și finanțare adecvată. În același timp, este esențial să asigurăm continuarea implementării reformelor începute și consolidarea infrastructurii naționale”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.  

Pe 27 mai, o echipă FMI, condusă de Jaewoo Lee, a început o vizită de două săptămâni la Bucureşti, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei româneşti, în baza Articolului IV din statutul instituţiei financiare internaţionale. Echipa a discutat cu autorităţile române evoluţiile şi politicile economice. Premierul Viorica Dăncilă a avut, joi, la Palatul Victoria, o întâlnire cu delegaţia de experţi a FMI, în care a subliniat că România a înregistrat în ultimii ani una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, tendinţă care, potrivit prognozelor, va continua în următorii ani, potrivit unui comunicat al Executivului. Pentru anul 2019, avansul economic este estimat la 5,5% din PIB, în condiţiile unui an agricol normal şi ale redresării sectorului serviciilor şi investiţiilor.

Premierul a mai arătat că ocuparea forţei de muncă are o dinamică pozitivă, concomitent cu majorarea consistentă a salariilor atât în mediul privat, cât şi în sectorul public, iar România îşi menţine nivelul de competitivitate, înregistrând o creştere robustă a exporturilor şi continuă să obţină câştiguri semnificative în cota de piaţă la export, captând o parte tot mai mare din comerţul legat de lanţurile de producţie ale UE.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

BVBStiri BVB

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (25/11/2020)

Comunicat privind aprobarea de catre ANRE a Planului de Dezvoltare SNT 2020-2029

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (25/11/2020)

Convocarea AGOA din data de 6/7 ianuarie 2021

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (25/11/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN, SDTS si EFSA

VES SA (VESY) (25/11/2020)

Neintrunire cvorum AGA O & E 25.11.2020