Update articol:

Forţele proeuropene, în continuare dominante în Parlamentul European (vezi comentarii)

  • AFP: Echilibrul politic a fost perturbat în Parlamentul European, dar forţele pro-UE păstrează o majoritate clară
  • EFP: Ce a adus scrutinul în Europa: I-a slăbit pe Macron şi Merkel şi l-a întărit pe Sanchez

 

 

Forţele proeuropene sunt în continuare dominante în Parlamentul European după alegerile europene desfăşurate în perioada 23-26 mai în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, deşi popularii şi socialiştii europeni – principalele două grupuri europarlamentare în ultimii cinci ani – au înregistrat un recul semnificativ, indică rezultatele provizorii sau finale publicate luni, la ora 02:00 GMT, pe site-ul www.election-results.eu.

Partidul Popular European (PPE) obţine 179 de mandate în noul Parlament European şi rămâne cel mai mare grup politic, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) cu 150 de mandate.

Pe poziţia a treia s-ar plasa Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) şi Alianţa 2020 USR PLUS (România), cu 107 mandate.

La mare distanţă, pe locul patru se situează Verzii, cu 70 de locuri în noul Parlament European.

Urmează la egalitate, cu 58 de mandate, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, grup ce include în prezent conservatorii britanici) şi Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF, în care se află în prezent partidul francez Adunarea Naţională şi cel italian Liga).

La mică distanţă, având 56 de mandate, se plasează grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în timp ce Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică va deţine 38 de mandate în noul PE. 

 

  • AFP: Echilibrul politic a fost perturbat în Parlamentul European, dar forţele pro-UE păstrează o majoritate clară

 

Forţele pro-UE au conservat o majoritate clară în cadrul Parlamentului European, însă legislativul comunitar va trebui să întoarcă pagina după dominaţia istorică a două familii politice, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată, relatează luni AFP, potrivit Agerpres.

Prima concluzie a scrutinului european este că creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să formeze singuri o majoritate, rămânând totuşi cele mai mari grupuri din hemiciclu.

Progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European.

Grupurile lor – cu 180 de locuri pentru PPE şi 152 pentru S&D conform ultimelor proiecţii – nu vor putea reedita „marea coaliţie” care le-a permis să construiască compromisuri privind textele legislative şi să-şi împartă posturile de putere.

Este sfârşitul unei epoci, cea a dominaţiei a două partide, care persistă de aproape 40 de ani în Parlamentul European.

Potrivit unor estimări care rămân să fie confirmate, Liga lui Matteo Salvini ar putea deveni partidul naţional cu cei mai mulţi membri în Parlamentul European, cu excepţia poate a Partidului Brexit al lui Nigel Farage.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), în care se află în prezent deputaţii Adunării naţionale şi ai Ligii, ar creşte de la 36 de membri la 57 în următorul PE, potrivit ultimelor proiecţii. Grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) ar câştiga şi el aproape o duzină de locuri, până la 54.

Naţionaliştii, populiştii şi alţi eurosceptici, chiar dacă au realizat progrese, rămân totuşi departe de a putea revendica roluri de prim-plan în cadrul Parlamentului European. Şi cu cât ele sunt mai divizate şi chiar în dezacord profund asupra anumitor subiecte, recompunerea anticipată a alianţelor lor rămâne un lucru neclar.

Dacă partidul prim-ministrului ungur Viktor Orban, care nu a părăsit PPE în pofida suspendării lui pentru provocările sale anti-UE, „nu face nicio mişcare, nu văd cum liniile grupurilor politice actuale s-ar putea mişca”, estimează Eric Maurice, din cadrul Fundaţiei Robert Schuman. 

„Nu populiştii şi naţionaliştii sunt cei care au câştigat cele mai multe locuri, ci grupul nostru proeuropean”, a declarat în noaptea de duminică spre luni şeful grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt. Acest grup va deveni, cu 105 locuri potrivit ultimelor proiecţii, al treilea în PE, datorită în special aportului listei „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron, chiar dacă ea nu a reuşit să devanseze partidul lui Marine Le Pen în alegerile din Franţa.

„Nicio majoritate solidă nu va fi posibilă în Parlamentul European fără noul nostru grup”, a prezis Guy Verhofstadt.

Verzii au afirmat şi ei duminică că au devenit „indispensabili”, potrivit noului lor lider de grup din PE, Philippe Lamberts, după progresul înregistrat duminică, care le permite să obţină 67 de locuri, faţă de 51 în precedenta legislatură.

Acest nou peisaj politic fragmentat va face căutarea compromisului mai complexă, fie că este vorba despre mari reforme sau despre împărţirea posturilor de putere la Bruxelles.

Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia PPE va furniza un prim test. Şi asta de luni dimineaţă, odată cu începutul tratativelor între grupurile politice din PE.

Pentru că dacă numele candidatului la preşedinţia executivului european trebuie decis între şefii de stat şi de guvern ai celor 28, el trebuie apoi să obţină o majoritate, respectiv 376 de voturi, în rândul eurodeputaţilor pentru a fi ales.

După formarea noului Parlament European, o înţelegere între cel puţin trei grupuri va fi necesară, mai notează AFP.

EFP: Ce a adus scrutinul în Europa: I-a slăbit pe Macron şi Merkel şi l-a întărit pe Sanchez

Alegerile europarlamentare au adus rezultate dezamăgitoare partidelor aflate la guvernare în Franţa şi Germania, considerate cele două motoare ale Europei, spre deosebire de premierul spaniol Pedro Sanchez, a cărui victorie clară a asigurat socialiştilor spanioli un rol important in UE, transmite EFE.

1) Macron a pierdut pulsul în faţa lui Le Pen, iar Verzii au făcut progrese.

Partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen a câştigat alegerile europene din Franţa, devansând Republica în Marş, formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron.

Le Pen i-a cerut preşedintele Macron să dizolve Adunarea Naţională şi să organizeze alegeri legislative „pentru a cunoaşte adevărata opinie a ţării”.

Extrema dreaptă câştigase deja la scrutinul european din 2014, dar de data aceasta triumful său a fost însoţit, în plus, de prăbuşirea partidelor tradiţionale: conservatorii şi socialiştii.

O altă surpriză a venit din partea Verzilor, care s-au clasat pe locul al treilea, depăşind partidul conservator Republicanii, a doua forţă politică din Parlamentul francez.

2) Verzii au depăşit social-democraţii în Germania

Conservatorii cancelarului Angela Merkel se menţin drept prima forţă în Germania, cu o pierdere notabilă de voturi şi în contextul ascensiunii puternice a Verzilor, care îi depăşesc pe social-democraţi.

Aceste rezultate constitue un obstacol în calea coaliţiei lui Merkel, alcătuită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Socialist-Creştină din Bavaria (CSU), iar Partidul Social Democrat (SPD) partener, scade cu aproape douăsprezece puncte faţă de precedentul scrutin european.

 

Blocul CDU/CSU a mers cu liderul Partidului Popular European (PPE), bavarezul Manfred Weber, ca şef al listei comune şi candidat la preşedinţia Comisiei Europene.

3) Victorie clară a socialiştilor din Spania

Partidul Socialist (PSOE) marchează o victorie clară, obţinând 20 din cele 54 de locuri alocate, urmat de conservatorii din PP, care obţin 12 locuri şi liberalii Ciudadanos, care trec de la 2 la 7 mandate.

PSOE va ocupa, în funcţie de rezultatele finale ale alegerilor europene, prima poziţie ca număr de locuri (20) în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European.

După triumful la alegerile generale care au avut loc în urmă cu o lună, PSOE îşi sporeşte rezultatul la nivel naţional, prin progresele înregistrate în alegerile locale şi regionale care au avut loc în această duminică.

Între rezultatele la europarlamentare se remarcă candidatura independenţilor catalani de stânga (ERC), Ahora Republicas, care obţine 3 mandate, inclusiv de către liderul partidului Oriol Junqueras, aflat în detenţie preventivă din cauza declaraţiei ilegale de independenţă din 2017.

Va intra de asemenea în Parlamentul European fostul preşedinte al Generalitat, Carles Puigdemont, în prezent refugiat în Belgia şi care conduce lista Junts, care a obţinut 2 locuri.

4) Liga de extremă dreaptă, partidul cel mai votat din Italia

Liga, partidul eurosceptic de extremă dreapta al vice-premierului italian Matteo Salvini, se prefigurează ca partidul cel mai votat din Italia la alegerile europarlamentare. Conform sondajelor, ar fi pentru prima oară când Liga devine principalul partid în această ţară.

5) În Grecia, Tsipras a suferit o înfrângere puternică şi convoacă alegeri anticipate

Premierul grec Alexis Tsipras este unul din marii perdanţi ai zilei de duminică. El a anunţat alegeri anticipate în cel mai scurt timp posibil după înfrângerea suferită de partidul său de stânga, Syriza.

6) Extrema dreaptă creşte în Suedia, unde câştigă social-democraţii

Partidul Social-Democrat al premierului Stefan Lofven a câştigat alegerile europene în Suedia, cu mai mult de un sfert din voturi, în timp ce formaţiunea de extremă dreapta Democraţii Suediei a cunoscut cea mai mare creştere, clasându-se pe locul al treilea.

Social-democraţii reuşesc să păstreze cinci mandate de eurodeputaţi, înaintea Partidului Conservator, care a câştigat un mandat în plus, obţinând patru locuri în Parlamentul European.

7) Partidul Brexit se impune

În Regatul Unit, formaţiunea antieuropeană Brexit a populistului Nigel Farrage a reuşit să obţină la alegeri 33 % din voturi, urmată de pro-europenii Partidului Liberal Democrat.

Rezultatul obţinut de partidul lui Farage este interpretat ca un mesaj care indică faptul că populaţia, aflată în plin proces al Brexitului, doreşte să părăsească definitiv Uniunea Europeană.

Regatul Unit s-a văzut obligat să participe la aceste alegeri, deşi va părăsi UE cel mai târziu la 31 octombrie, deputaţii europeni aleşi urmând să îşi părăsească locurile din Parlamentul European de îndată ce Brexitul se concretizează.

8) Orban îşi întăreşte poziţia în Europa după o victorie clară

Partidul Fidesz al premierului Viktor Orban a obţinut o victorie copleşitoare în alegerile europene cu 52.1% din voturi, adică 13 din cele 21 de mandate ce îi revin Ungariei, cu unul în plus faţă de cele deţinute în prezent.

Acest rezultat creşte ponderea Fidesz în Parlamentul European, aspect ce se va dovedi important în momentul în care formaţiunea politică ungară va decide cărei familii politice europene i se va alătura.

În martie, Grupul Partidului Popular European (PPE) a suspendat apartenenţa Fidesz, apreciind că politica sa anti-imigranţi şi nerespectarea statului de drept încalcă valorile acestei familii politice. Orban urmează să decidă dacă va menţine partidul său în cadrul PPE sau va aborda alianţa forţelor ultranaţionaliste conduse de vicepremierul italian şi liderul, Ligii Matteo Salvini.

9) Naţionaliştii (PiS) câştigă, de asemenea, în Polonia

Partidul naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a câştigat scrutinul europarlamentar cu 42.4% din voturi, obţinând cel mai bun rezultat al său de până acum, ceea ce îl face favorit la alegerile generale.

Coaliţia Europeană, un amalgam de partide cu ideologii diferite, condusă de forţa de centru-dreapta Platforma Civică, creată pentru a contracara Partidul Lege şi Justiţie la aceste alegeri, ar fi obţinut 39.1%.