Directorii din sectorul tehnologiei și diplomații europeni acuză SUA că folosesc regimul de sancțiuni pentru a le elimina de pe piața chineză, oferind în același timp scutiri companiilor americane, potrivit Financial Times, care scrie că, în ultimii doi ani, SUA au impus sancțiuni agresive companiilor chineze.

Potrivit unui director al unei firme din Europa, citat de FT, sancțiunile au creat o politică comercială „America First”, care implică scutiri pentru companiile americane, în timp ce grupurile din alte țări sunt eliminate de pe piața chineză: “Până în prezent, companiilor americane li s-au acordat licențe pentru a colabora cu Huawei, în timp ce furnizorii europeni nu pot”.

Multe companii europene care produc cipuri sunt afectate de sancțiuni americane, deoarece se bazează pe proprietatea intelectuală americană.

Un alt director IT european a declarat că firma sa a fost oprită să furnizeze componente cumpărătorilor chinezi în baza unor suspiciuni că ar putea fi utilizate în scopuri militare,  dar piața componentelor a fost rapid ocupată de vânzătorii americani care vindeau prin intermediari.

Conform FT, impactul acestei situații asupra companiilor din UE a fost semnificativ. La începutul acestei luni, una dintre cele mai mari companii de semiconductori din Europa, STMicroelectronics din Elveția, și-a amânat obiectivul anual de venituri pentru un an, invocând impactul sancțiunilor SUA asupra Huawei. Acțiunile ST au scăzut cu aproape 12% în aceeași zi.

În septembrie, șeful producătorului german de cipuri Infineon a declarat pentru CNBC că tensiunile SUA-China sunt „o mare preocupare”. Infineon a declarat pentru Financial Times: „Europa trebuie să fie atentă să nu fie zdrobită în competiția pentru dominație tehnologică dintre SUA și China”.

Compania olandeză ASML, cel mai mare grup de echipamente pentru fabricarea cipurilor din lume, a fost blocată de la vânzarea celei mai noi generații de echipamente către SMIC, cel mai mare producător de cipuri din China. Compania se așteaptă ca China să reprezinte un sfert din vânzările sale anul acesta.

Lista companiilor care au primit licențe de vânzare către corporații chineze de pe lista neagră nu este publică. Financial Times a raportat că mai multe companii din SUA, precum și Samsung din Coreea de Sud și Sony din Japonia, au obținut aprobarea pentru a furniza Huawei unele componente.

Executivii și diplomații europeni spun că, deși susțin unele dintre obiectivele guvernului SUA de a preveni cipurile care contribuie la creșterea puterii militare chineze, companiile tehnologice și guvernele sunt din ce în ce mai frustrate de sancțiunile unilaterale și vizează reducerea dependenței de proprietatea intelectuală americană.

La începutul lunii decembrie, 17 state membre UE au anunțat o „inițiativă europeană privind procesoarele și tehnologiile semiconductoarelor” prin intermediul Comisiei Europene. Grupul a menționat că o cincime din fondurile Facilității europene de recuperare și reziliență, 145 de miliarde de euro, vor fi destinate proiectelor de „tranziție digitală” în următorii doi-trei ani și a pledat pentru investiții în cercetarea semiconductorilor.

“Această declarație arată că guvernele europene vor să fie mai puțin dependente de tehnologia SUA, deși va dura mult până vor atinge acest obiectiv”, a declarat un diplomat european din China.

Joerg Wuttke, președintele Camerei de Comerț a UE din China, a declarat: „Europa nu vrea să fie atrasă într-o confruntare bilaterală și să trebuiască să aleagă între chinezi și SUA”.

Ministrul de externe al UE, Josep Borrell, a declarat la începutul acestui an: „Când vine vorba de China, prioritățile SUA în prezent sunt securitatea, securitatea, securitatea. Guvernelor europene le pasă de alte lucruri: accesul pe piață, stabilirea standardelor.”