-
Promovarea pieței de capital românești la statutul de piață emergentă în septembrie 2020, nu a adus creșterile de lichiditate așteptate
Eforturile tuturor factorilor interesați în dezvoltarea pieței de capital românești ar trebui să se concentreze în direcția operaționalizării contrapărții centrale într-un timp cât mai scurt, considera Gabriel ȚECHERĂ Director Guvernanță Corporativă și Relații cu Investitorii TTS.
Piața de capital din România împlinește, în luna septembrie, doi ani de la promovarea la statutul de piață emergentă, după criteriile agenției FTSE Russell.
Pe parcursul întregii luni, Financial Intelligence publică o serie de articole, în cadrul proiectului LUNA PIEȚEI DE CAPITAL – DOI ANI DE PIAȚĂ EMERGENTĂ, cuprinzând mesaje ale unor actori importanți dn piața bursieră.
El ne-a transmis: „S-au împlinit doi ani de expunere net superioară a bursei de la București în mediile investiționale internaționale, ce a venit odată cu promovarea la statutul de piață emergentă. Dar asta nu a însemnat mare lucru. Lichiditatea pieței de capital românești rămâne în continuare la un nivel redus.
O știm cu toții, și se vede cu ochiul liber:
Iar dacă eliminăm efectul celor (numai!!!) 4 zile în care nivelul de tranzacționare a depășit 100 mil EUR (17.sept.20 – 163,8 mil €, 18.sept.20 – 116,7 mil €, 21.ian.22 – 212,2 mil € și 27.iun.22 – 125,5 mil €), ceea ce rămâne este foarte puțin: o medie zilnică de tranzacționare mai mică de 10 mil €, atât calculată la nivel anual (9,0 mil € în 2020, 8,2 mil € în 2021 și 8,6 mil € în 2022), cât și în 82 din cele 106 săptămâni trecute de la promovarea la statutul de piață emergentă:
Într-o intervenție recentă – în cadrul celei de a V-a ediții a Forumului Pieței de Capital organizat de Financial Intelligence, atacând frontal problema lichidității reduse a pieței de capital românești, dl. Bogdan Drăgoi, Președinte și Director General SIF Banat-Crișana, punea lipsa de lichiditate în principal pe seama efectului de ”sterilizare” a pieței pe care îl are prezența în piață a fondurilor de pensii – cei mai mari investitori pe BVB.
Și până aici sunt întru totul de acord cu viziunea domniei sale. Dispunând constant de intrări de numerar foarte mari și investind pe termen lung, fondurile de pensii provoacă o reducere continuă a stocului de acțiuni disponibile la vânzare.
În opinia mea însă, nu fondurile de pensii sunt problema, ba dimpotrivă. Prezența lor pe piața de capital românească, și încă în condițiile unui cadru specific de reglementare agresiv și neprietenos, este un factor de stabilitate fără de care piața ar fi pusă în pericol. Să ne imaginăm numai ce ar însemna dispariția din piață a fluxurilor de numerar ce vin dinspre fonduri, prețurile s-ar prăbuși vertiginos, și nimeni nu vrea asta.
În schimb, lichiditatea redusă are, cred, o cauză mai profundă care ține de însăși structura pieței: dezechilibrul foarte mare între capitalurile cu orizont lung de timp și capitalurile speculative, aproape inexistente pe piața românească de capital.
Și fondurile de pensii nu sunt singurele care ”retrag” acțiuni din circuitul de tranzacționare. De fapt toți investitorii instituționali fac asta, pentru că majoritatea covârșitoare a pozițiilor luate de aceștia sunt poziții pe termen mediu/lung.
Iar în ultimă analiză, chiar dacă pare paradoxal, toți investitorii pe bursa de la București sunt volens-nolens investitori pe termen mediu sau lung.
Pentru că pe piața de capital românească nu există alternativă. Investiția pe termene scurte sau foarte scurte vine cu doze de risc pe care nici un participant la piață nu le poate tolera.
În condițiile acestea, este evident că problema lichidității nu poate fi rezolvată prin creșterea ofertei inițiale de acțiuni – fie ea primară sau secundară. Mărturie stau chiar ultimele 15 luni, în care după 3 ani de pauză, au fost listate un număr mare de societăți, fără ca aceste listări să aibă vreun efect asupra lichidității. Sigur că au lipsit listări de anvergură – așa cum este Hidroelectrica. Dar până și astfel de listări nu au decât un efect temporar asupra lichidității.
Stocul de acțiuni disponibile la vânzare va continua să scadă în același ritm. Mai devreme sau mai târziu bursa se va găsi din nou într-o situație ca cea de astăzi și după listarea Hidroelectrica. Pentru că, matematic vorbind, într-o piață lipsită de mecanisme speculative, întotdeauna vor fi mai mulți bani de investit decât valoarea acțiunilor puse la vânzare.
Pe termen lung lichiditatea poate fi îmbunătățită numai prin dezvoltarea mecanismelor care să atragă capitalurile speculative pe bursa de la București. Mai concret, aceste capitaluri vor intra și își vor face simțită prezența pe piață numai după operaționalizarea împrumutului de acțiuni și a vânzării în lipsă, urmată de lansarea instrumentelor derivate.
Or acest obiectiv nu poate fi atins fără implementarea mecanismului de garantare a tranzacțiilor reprezentat de contrapartea centrală. Și nu numai din motive de reglementare – așa cum se întâmplă în cazul instrumentelor derivate.
În absența unui mecanism de garantare, împrumutul de acțiuni și vânzarea în lipsă nu funcționează nici astăzi, după mai bine de zece ani de la momentul la care au fost reglementate! Iar împrumutul de acțiuni prin efectul său de multiplicare este cea mai eficientă cale de refacere a stocului de acțiuni disponibile la vânzare pentru că reintroduce în circuitul de tranzacționare acțiunile aflate azi în portofoliile investitorilor.
Prin urmare eforturile tuturor factorilor interesați în dezvoltarea pieței de capital românești ar trebui să se concentreze în direcția operaționalizării contrapărții centrale într-un timp cât mai scurt, și mai puțin către creșterea volumului de acțiuni prin listări.
Odată depășit acest ultim prag, capitalurile speculative își vor găsi un loc pe piață, lichiditatea va crește, iar piața de capital românească va ieși din anonimat.”
În total, România are, din 19 septembrie, 13 companii incluse în indicii FTSE Russell dedicați piețelor emergente, șapte în indicii FTSE Global Micro Cap și șase în indicii FTSE Global All Cap.
Pe 1 decembrie 2022, Bursa de Valori București va împlini 140 de ani de la deschiderea oficială a bursei, după o perioadă de peste 70 de ani în care au funcționat în România doar burse de comerț.
***
c
| Știri BVB