Companiile care își pregătesc din timp datele și documentația privind sustenabilitatea pot avea un avantaj competitiv în accesarea finanțărilor bancare, în condițiile în care riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) sunt integrate tot mai mult în analiza de credit, în stabilirea costurilor și în monitorizarea împrumuturilor, a declarat Gabriela Anton, partener al Țuca Zbârcea & Asociații și coordonatoarea proiectelor firmei în domeniul financiar-bancar, în cadrul Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.
VEZI AICI PREZENTAREA – Finantari sustenabile_Gabriela Anton_Tuca Zbarcea & Asociatii
În prezentarea intitulată „Finanțările sustenabile în România – de la cerințe de conformare la proiecte bancabile”, Gabriela Anton a explicat cum pot fi transformate obligațiile de raportare și obiectivele de sustenabilitate în proiecte eligibile pentru finanțare.
„Când spunem ESG, nu mai e doar o temă de reputație, ci e chiar o temă care ține de politică, de risc, de creditare și, într-un final, și de prețul pe care îl primește proiectul finanțat”, a declarat aceasta.
Potrivit avocatei, analiza ESG nu se mai limitează la existența unei politici de sustenabilitate, ci presupune evaluarea impactului riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță asupra activității economice a debitorului.
„Nu mai e vorba doar dacă un debitor are o politică frumoasă de ESG, ci este vorba de modul în care aceste riscuri de mediu, sociale și de guvernanță pot impacta costul de conformare, pot impacta cash-flow-ul, pot impacta capacitatea de finanțare”, a explicat Gabriela Anton.
Ea a subliniat că, pentru obținerea unui credit, companiile trebuie să demonstreze viabilitatea economică a proiectului și capacitatea de rambursare.
„Nu mai vorbim doar de «nice to have». Când vorbim de ESG, vorbim de o verificare pe care băncile trebuie să o facă înainte de aprobarea creditului”, a afirmat reprezentanta Țuca Zbârcea & Asociații.
Taxonomia UE stabilește criteriile pentru identificarea activităților economice durabile
Gabriela Anton a prezentat principalele reglementări și standarde internaționale și europene care influențează finanțările sustenabile, începând cu Acordul de la Paris și Principiile Ecuatorului (Equator Principles).
Acordul de la Paris urmărește, între altele, corelarea fluxurilor financiare cu obiectivele climatice, în timp ce Principiile Ecuatorului reprezintă un cadru voluntar utilizat de instituțiile financiare pentru evaluarea și gestionarea riscurilor de mediu și sociale asociate anumitor proiecte.
Aceste principii sunt relevante și pentru România, în special în finanțările pentru infrastructură, energie și industrie, atunci când participă instituții financiare care au aderat la acest cadru.
„Am avut proiecte în care au fost implementate astfel de principii, pentru că, deși băncile din România nu sunt direct parte la aceste principii, de regulă sunt societățile-mamă din grup. Și când vorbim de finanțări în care participă și ele, aceste principii devin relevante”, a explicat Gabriela Anton.
Ea a precizat că România nu se află pe lista țărilor desemnate în cadrul Principiilor Ecuatorului (Designated Countries), ceea ce presupune, pentru proiectele cărora li se aplică acest cadru, analiza prin raportare la standardele de performanță ale International Finance Corporation (IFC) și la ghidurile de mediu, sănătate și securitate ale Grupului Băncii Mondiale, alături de legislația locală.
Un alt instrument esențial este Taxonomia UE, instituită prin Regulamentul (UE) 2020/852, care stabilește criteriile în funcție de care o activitate economică poate fi considerată durabilă din punct de vedere al mediului.
„Taxonomia e un dicționar, practic, pentru finanțările verzi”, a declarat Gabriela Anton.
Pentru a fi calificată drept durabilă din punct de vedere al mediului, o activitate trebuie să contribuie substanțial la cel puțin unul dintre obiectivele de mediu ale UE, să nu prejudicieze semnificativ celelalte obiective, să respecte garanțiile minime și criteriile tehnice aplicabile.
Proiectele de energie verde trebuie să țină cont și de biodiversitate. Impactul poate ajunge în calculele de rambursare a creditului
Gabriela Anton a oferit un exemplu din experiența proiectelor de energie regenerabilă, pentru a explica de ce evaluarea riscurilor de mediu poate avea consecințe financiare directe.
În cazul unor proiecte eoliene, dezvoltatorii au fost obligați să analizeze efectele asupra păsărilor și liliecilor și să ia în considerare măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversității.
„Noi am avut proiecte în care, pe zona eoliană, erau obligați să verifice efectele asupra păsărilor, asupra populației de lilieci și să le ia în calcul în măsura în care erau nevoiți să reducă din producție pentru a reduce efectele negative”, a explicat aceasta.
O eventuală reducere a producției de energie poate influența veniturile proiectului și, implicit, capacitatea de rambursare a finanțării.
„Și asta se putea traduce inclusiv într-un serviciul datoriei, deci avea un impact financiar asupra analizei de credit”, a precizat Gabriela Anton.
Potrivit acesteia, faptul că un proiect contribuie la producerea energiei regenerabile nu înseamnă automat că îndeplinește toate criteriile de sustenabilitate.
„Cine face astfel de proiecte ar trebui să ia în calcul și astfel de prejudicii pe care le pot aduce altor obiective. Energia verde este una, dar trebuie să se asigure că nu sunt prejudiciate altele”, a explicat reprezentanta Țuca Zbârcea & Asociații.
Băncile pot solicita date ESG inclusiv companiilor care nu au obligații proprii de raportare
În cadrul prezentării, Gabriela Anton a analizat și cerințele europene privind raportarea de durabilitate, inclusiv Directiva CSRD și standardele europene de raportare ESRS.
Acestea urmăresc furnizarea unor informații comparabile și verificabile privind impactul companiilor asupra mediului și societății, precum și efectele riscurilor de sustenabilitate asupra activității economice.
Pentru instituțiile de credit, datele raportate de companii sunt relevante în analiza riscurilor ESG, în evaluarea eligibilității proiectelor și în calcularea unor indicatori de raportare privind finanțările sustenabile.
Un astfel de indicator este Green Asset Ratio (GAR), care reflectă proporția activelor bancare relevante care finanțează activități aliniate Taxonomiei UE.
Gabriela Anton a arătat că ghidurile Autorității Bancare Europene (EBA) cer integrarea riscurilor ESG în politicile de creditare și în sistemele de management al riscurilor.
În România, cadrul de raportare include Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 85/2024 privind raportarea de durabilitate, OUG nr. 137/2024, referitoare la modificări în materia auditului statutar și a asigurării raportării de durabilitate prin transpunerea cerințelor europene, precum și Codul român al sustenabilității, aprobat prin HG nr. 1117/2023.
Avocata a subliniat că pregătirea informațiilor ESG este relevantă nu numai pentru companiile care au obligații legale de raportare, ci și pentru firmele care solicită finanțări.
„Trebuie să fie pregătite aceste date, pentru că se poate ca banca să solicite datele acestea, care îi sunt necesare pentru raportare, chiar dacă debitorul nu are obligația lui proprie pe partea de mediu”, a declarat Gabriela Anton.
Trei tipuri de finanțări sustenabile: credite verzi, credite legate de indicatori ESG și finanțări de tranziție
Gabriela Anton a explicat că finanțările sustenabile pot avea structuri diferite, în funcție de destinația fondurilor și de obiectivele urmărite.
În cazul creditelor verzi (green loans), finanțarea este destinată unor proiecte sau investiții eligibile, iar banca urmărește utilizarea fondurilor, alocarea acestora și raportarea după acordarea finanțării.
O altă categorie este reprezentată de creditele legate de performanța în materie de sustenabilitate (sustainability-linked loans).
„Mai avem și sustainability-linked loans, în care nu se verifică utilizarea fondurilor, poate să fie una generală, dar în care marja este legată de KPI de sustenabilitate”, a explicat Gabriela Anton.
Spre deosebire de creditele verzi, aceste finanțări nu presupun neapărat utilizarea banilor exclusiv pentru proiecte verzi, însă condițiile economice ale creditului sunt corelate cu îndeplinirea unor indicatori de performanță privind sustenabilitatea.
A treia categorie este finanțarea de tranziție (transition finance), destinată investițiilor prin care companiile își reduc impactul asupra mediului sau riscurile asociate tranziției, fără ca activitatea lor de bază să fie deja considerată verde.
Gabriela Anton a atras atenția că încadrarea unei finanțări drept sustenabilă nu trebuie să se bazeze exclusiv pe denumirea comercială a produsului, ci pe criteriile, utilizarea fondurilor, caracteristicile concrete ale finanțării.
Evaluarea ESG poate influența structura finanțării, marja și monitorizarea creditului
În ceea ce privește etapele unei finanțări sustenabile, Gabriela Anton a prezentat un proces care începe cu evaluarea preliminară a proiectului din perspectiva Taxonomiei UE, a riscurilor ESG și a datelor disponibile.
Urmează structurarea finanțării, stabilirea indicatorilor de performanță, analiza juridică, tehnică și de mediu, aprobarea creditului, semnarea documentației și monitorizarea ulterioară.
„Se face acum și due diligence de mediu, social, tehnic și legal”, a precizat avocata, arătând că evaluarea ESG poate conduce inclusiv la modificarea structurii de finanțare.
Un rol important îl are monitorizarea de după semnarea contractului, când finanțatorul poate urmări respectarea obligațiilor asumate, evoluția indicatorilor de sustenabilitate și implementarea eventualelor măsuri de remediere.
Companiile care pregătesc din timp datele ESG pot obține un avantaj competitiv în finanțare
În concluzie, Gabriela Anton a subliniat că obligațiile de conformare privind sustenabilitatea nu trebuie privite exclusiv ca o povară administrativă, ci și din perspectiva oportunităților de finanțare.
„Nu mai vorbim de un simplu cost de conformare, pentru că pentru companii, în măsura în care ele au aceste date pregătite, pot să aibă chiar un avantaj competitiv în finanțare, pentru că ea se traduce în preț și în marje”, a declarat aceasta.
În opinia sa, companiile trebuie să pregătească din timp raportările, informațiile privind alinierea la Taxonomia UE, indicatorii de performanță și documentația de mediu și socială necesară în procesul de creditare.
| Știri BVB