Membri ai grupului Wagner s-au întâlnit în secret, în februarie, cu “contacte turceşti” în încercarea de a face rost de arme, potrivit documentelor militare clasificate, scurse pe reţelele de socializare.
Documentele, care aparţin Pentagonului, arată că Statele Unite au avut acces la planurile interne ale notoriului grup Wagner din Rusia, un contractant militar privat care a furnizat forțe pentru războiul Rusiei și că Wagner a vrut să cumpere arme de la Turcia, un aliat al NATO.
La începutul lunii februarie, personalul Wagner „s-a întâlnit cu contacte turceşti pentru a cumpăra arme și echipamente din Turcia pentru eforturile lui Vagner în Mali și Ucraina”, se arată într-un document, folosind o variație a ortografiei numelui grupului.
Documentele mai spun că președintele interimar al Mali, Assimi Goïta, „a confirmat că Mali ar putea achiziționa arme din Turcia în numele lui Vagner”.
Din documente nu este clar ce știa guvernul turc despre eforturile lui Wagner sau dacă acestea s-au dovedit fructuoase. Dar informaţia că un aliat NATO ar fi ajutat Rusia în războiul său împotriva Ucrainei s-ar putea dovedi explozivă, mai ales că Turcia a încercat să blocheze intrarea Suediei în rândurile alianței militare transatlantice, scrie New York Times.
Un purtător de cuvânt al guvernului turc a refuzat să comenteze. Ambasada Mali la Washington nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Wagner, spun documentele, lucrează în mod activ pentru a zădărnici interesele americane în Africa şi a explorat posibilitatea de a se extinde în Haiti, chiar sub nasul Statelor Unite, cu o ofertă de a ajuta guvernul acestei ţări, aflat în difcultate, să se lupte cu bandele violente.
Alte două pagini din dosarul de informații scurs vorbesc despre planurile lui Wagner de a angaja prizonieri ruși pentru a lupta în Ucraina și observă că armata rusă a devenit dependentă de soldații privați. La fel ca raportul despre întâlnirile care implică Turcia, aceștia își citează sursele ca provenind din „informații cu semnale”, o referire la interceptările electronice și la comunicații. Oficialii le consideră în general printre cele mai productive forme de colectare de informații, dar sunt potențial perisabile dacă sunt expuse.
Documentele mai arată că agențiile de informații americane sunt la curent cu planificarea internă a GRU, agenția de informații militare a Rusiei. Potrivit documentului, GRU planifică o campanie de propagandă în țările africane cu scopul de a obţine sprijinul public împotriva liderilor care susțin asistența Ucrainei și de a discredita Statele Unite și Franța, în special. Conform documentelor, campania rusă ar încerca să “planteze” povești în media africană, inclusiv pentru discreditarea Ucrainei și a președintelui acesteia, Volodymyr Zelensky.
Alte documente reflectă ramificațiile geopolitice ale războiului din Ucraina. Un rezumat al analizei din World Intelligence Review a CIA, o publicație zilnică pentru factorii de decizie de la nivel înalt, spune că Beijingul va considera probabil atacurile Ucrainei din interiorul teritoriului rus ca „o oportunitate de a prezenta NATO drept agresor” și că China și-ar putea crește sprijinul pentru Rusia dacă consideră că atacurile sunt „semnificative”.
Oficialii americani și europeni au privit cu prudență alianța dintre Moscova și Beijing. Până acum, oficialii au spus că nu există niciun indiciu că China ar fi acceptat cererea Rusiei de ajutor militar letal. Cu toate acestea, un atac ucrainean asupra Moscovei folosind arme furnizate de Statele Unite sau NATO ar indica probabil Beijingului că „Washingtonul a fost direct responsabil pentru escaladarea conflictului” și ar oferi o posibilă justificare pentru ca China să înarmeze Rusia, concluzionează analiza.
Oficiali americani de rang înalt au declarat pentru NYT că FBI lucrează pentru a determina sursa scurgerii de informaţii. Oficialii au recunoscut că documentele scurse par a avea informaţii autentice şi note operaţionale compilate de Statul Major al Pentagonului care s-a folosit de rapoarte ale comunităţii guvernamentale de informaţii. Însă, cel puţin unul dintre documentele scurse pe reţelele sociale pare să fi fost modificat faţă de original atunci când a fost postat online.