Update articol:

Indicele economiei și societății digitale 2019: România – urca o poziție, de pe ultimul pe penultimul loc în UE

Sursa: ec.europa.eu
Finlanda, Suedia, Olanda și Danemarca  se numără printre liderii mondiali în domeniul digitalizării 
Mai mult de o treime dintre europeni din forța de muncă activă nu au competențe digitale de bază

România se află pe penultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în Raportul DESI 2019 (Indicele economiei și societății digitale 2019, care monitorizează performanța digitală globală a Europei și urmărește progresul țărilor UE în ceea ce privește competitivitatea digitală), urcând o poziție față de 2018 și 2017.

În ultimul an, toate țările UE și-au îmbunătățit performanța digitală, potrivit raportului Comisiei Europene. Finlanda, Suedia, Olanda și Danemarca au obținut cel mai bun punctaj în DESI 2019 și se numără printre liderii mondiali în domeniul digitalizării. Aceste țări sunt urmate de Marea Britanie, Luxemburg, Irlanda, Estonia și Belgia. Unele alte țări au încă mult de parcurs, iar UE în ansamblul său are nevoie de îmbunătățiri pentru a putea concura pe scena mondială, conform unui comunicat al Comisiei.

Țările care au stabilit obiective ambițioase în conformitate cu Strategia UE privind piața unică digitală și le-au combinat cu investiții adaptate au obținut o performanță mai bună într-o perioadă relativ scurtă de timp, concluzioneaza raportul. Cu toate acestea, faptul că cele mai mari economii ale UE nu sunt lideri digitali indică faptul că viteza transformării digitale trebuie să se accelereze, pentru ca UE să rămână competitivă la nivel mondial.

Vicepreședinte pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: „La sfârșitul anului 2014, când am început să elaborăm un plan pentru piața unică digitală, am vrut să construim o strategie pe termen lung care să stimuleze mediul digital al Europei, să minimizeze incertitudinea juridică și să creeze condiții echitabile pentru toți. Acum că UE a convenit asupra a 28 din cele 30 de propuneri legislative, creând 35 de drepturi și libertăți digitale noi, punerea în aplicare cu succes a pieței unice digitale poate contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea în continuare a rezultatelor. Este urgent să se pună în aplicare noi norme pentru a spori conectivitatea, economia datelor și serviciile publice digitale, precum și a ajuta statele membre să doteze cetățenii cu competențe digitale adaptate pieței moderne a forței de muncă”.

Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar rămâne insuficientă pentru a răspunde nevoilor în creștere rapidă. Indicatorii DESI arată că cererea de bandă largă rapidă și ultrarapida este în creștere și se așteaptă să crească și mai mult, având în vedere sofisticarea în creștere a serviciilor de internet și a nevoilor afacerilor. Conectivitatea ultra-rapidă de cel puțin 100 Mbps este disponibilă pentru 60% din gospodării, iar numărul abonamentelor în bandă largă este în creștere. 20% din case utilizează bandă largă ultrarapida, număr care este de patru ori mai mare decât în ​​2014.

Mai mult de o treime dintre europeni din forța de muncă activă nu au competențe digitale de bază, chiar dacă majoritatea locurilor de muncă necesită cel puțin competențe digitale de bază și doar 31% posedă abilități avansate de utilizare a internetului, conform raportului.

83% dintre europeni navighează pe internet cel puțin o dată pe săptămână (de la 75% în 2014). Pe de altă parte, doar 11% din populația UE nu a fost niciodată online (în scădere de la 18% în 2014).

Întreprinderile devin tot mai digitale, dar comerțul electronic crește încet. În ansamblu, în topul UE în acest domeniu sunt Irlanda, Olanda, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze.

Un număr din ce în ce mai mare de companii utilizează servicii cloud (18% față de 11% în 2014) și social media pentru a se conecta cu clienții și alte părți interesate (21% față de 15% în 2013).

Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile on-line a stagnat în ultimii ani la 17%.

Pentru a stimula comerțul electronic, UE a convenit asupra unei serii de măsuri, de la transparentizarea prețurilor de livrare a coletelor, la simplificarea normelor privind contractele.

În serviciile publice digitale, în care există reglementări UE, există o convergență în rândul statelor membre pentru perioada 2014-2019.

64% dintre utilizatorii de internet care trimit formulare către administrația publică utilizează acum canale online (de la 57% în 2014), indicând confortul procedurilor on-line față de birocrație.