Update articol:
FLORIN CÎŢU LANSEAZĂ O PLATFORMĂ DE DREAPTA ÎN INTERIORUL PNL

Interviu Florin Cîţu: “Suntem foarte aproape să ajungem în situaţia Greciei, probabil vom cere ajutor de la FMI sau de la Comisia Europeană”

Florin Citu
  • “Ori intrăm într-o criză de ne ducem în cap, ori vor fi ani de inflație și dobânzi mari  și scapă cine poate”

  • “Dacă PSD va avea premierul și Finanțele, sectorul privat din România va fi în genunchi.  O să plătim taxe de o să ne iasă pe nas”

  • “O să fie greu să îi convingem pe cetăţeni să voteze PNL, după ce au crescut taxele”

  • „Cele 3 miliarde de lei – creșterea de deficit din vară – sunt bani pe care Ciolacu și Câciu ar trebui să îi aducă de acasă”

  • “Avem 30 de miliarde cheltuieli numai cu dobânzile. Plus că anul acesta România a împrumutat cea mai mare sumă din istorie – 150 miliarde de lei”

  • Interviu cu economistul Florin Cîţu, senator PNL, fost premier şi fost ministru de finanţe

 

Reporter: Cum apreciezi situaţia economică actuală a României, în condiţiile unei inflaţii ridicate şi a creşterii tot mai mari a dobânzilor?  

Florin Cîţu: Situaţia macro nu arată deloc bine şi încă nu suntem în criză.

Intenţionez să îl chem în Parlament pe ministrul finanţelor Adrian Câciu, ca să ne explice cum plăteşte România 9,7% dobânzi la împrumuturi la lei, când are la dispoziţie un buffer şi fonduri europene.

Cum să ai buffer de 6-7 miliarde de euro şi tu, stat român, să te duci în piaţă şi să plăteşti dobânzi de 7% la împrumuturile pe dolari şi 9,7% la lei? Nu se poate.

Ce face Ministerul Finanţelor e strigător la cer – se împrumută la dobânzi din ce în ce mai mari. Este ca o schemă Caritas. Nu ai cum să mergi așa la nesfârșit. Ai 2% din PIB cheltuieli cu dobânzile. Se recomandă să ai 1%. Și nu suntem în criză, încă.

Dacă ai 2% din PIB cheltuieli cu dobânzile acum, când o să fim în criză la cât se vor ridica acestea?

Vedem că băncile cresc dobânzile la depozite şi cresc şi dobânzile la credite. Aşa, BNR nu trebuie să mai crească dobânda că îi fac băncile treaba în ceea ce priveşte politică monetară.

Referitor la inflaţie, eu mă uit la indicele preţurilor producţiei industriale, autorităţile noastre spun că în România este 53%, UE spune că este 70%, aici este o discrepanţă. Dar hai să zicem că ar fi undeva la 60%.

Dacă indicele preţurilor producţiei industriale este la 60%, nu ai cum să ai inflaţie sub 30% în România.

Dacă indicele preţurilor producţiei industriale este la 60%, nu ai cum să ai inflaţie sub 30% în România. Diferenţa este de la cer la pământ. Cred că problema este la coşul pe care îl foloseşte INS pentru a calcula inflaţia. Nu se poate să ai indicele preţurilor producţiei industriale la 70%, pentru că acest preţ se duce peste tot în economie şi determină creşterea inflaţiei.

Reporter:  Cum vezi următoarele şase luni?

Florin Cîţu: Sunt câteva lucruri care nu se leagă – inflaţie mare, dobânzi mari, producţia industrială care este în cap de un an de zile, preţurile producţiei industriale sunt mari, preţul energiei este mare. Pe de altă parte, văd că oamenii consumă în continuare şi companiile încă sunt ok.

Asta îmi arată mie că, de fapt, toate schemele făcute la buget au creat percepția greșită că, orice s-ar întâmpla, statul te salvează. Că, de exemplu, poţi consuma oricâtă energie, pentru că statul vine și îți face compensare. Ceea ce nu se înțelege este că nu statul compensează, ci tot cetățeanul plătește pe altă parte.

Părerea mea este că următoarele șase luni vor fi îngrozitoare pentru că noi, în perioada asta, când nu am avut criză și lucrurile au mers cât de cât bine, nu am avut grijă de situaţia macro.

BNR trebuia să țină inflația sub control, aşa mai tăia din efervescență. Iar rolul BNR este stabilitatea preţurilor.

BNR trebuia să le spună politicienilor să se oprească. Dar BNR spune: “Este foarte bine că s-a intervenit asupra prețurilor la energie”. Este o prostie, din punctul meu de vedere, pentru că în acest fel s-a mascat un cost care deja există. Și s-au amânat niște probleme în economie. Tu nu poți să stopezi inflația prin controlul prețurilor. Prețurile sunt mari, chiar dacă tu nu mi le arăți la raft o perioadă, dar costul în economie se amplifică și vor duce economia în cap.

La Ministerul Finanţelor este criminală creșterea deficitului din vară, la rectificarea bugetară. Statul se împrumută la dolari la 7% și mai crește şi deficitul cu 3 miliarde ca să ia bani tot din piață?

Avem 30 de miliarde cheltuieli numai cu dobânzile.

Avem 30 de miliarde cheltuieli numai cu dobânzile. Plus că anul acesta România a împrumutat cea mai mare sumă din istorie – 150 miliarde de lei. Niciodată nu a fost atât de mult. Anul trecut a fost 131 de miliarde. Eu, care sunt atât de atacat de Adrian Câciu, am împrumutat 131 de miliarde, iar el 150 de miliarde.

Este clar că nu ne-am pregătit economia pentru ce va veni.

Nu poți să supraviețuiești cu dobânzile acestea. Oamenii vor rămâne fără resurse și ce vor face după aceea?

Problema cea mai mare este că autorităţile au irosit 8 luni de zile, când puteau să pregătească economia pentru ce va veni. În schimb, au creat mai multe dezechilibre – deficit mai mare, dobânzi, inflaţie, credite – la costuri mult mai mari. Plus că nu s-a reformat nimic. Trebuiau făcute niște reforme anul acesta. Cum să mai faci reforme la pensii, salarii, administrație în plină criză?

Reporter: Pe vremea ta, statul s-a împrumutat la dobânzi negative.

Florin Cîţu: Da.  De două ori. Şi Ciolacu tot mă vrea la DNA. Eu m-am împrumutat la dobânzi negative, iar ei la 9,6% la lei şi la 6-7% la dolari. Cu cine ar trebui să vorbească procurorii, de fapt?

Reporter: Ce ne poţi spune de creșterea pensiilor?  

Florin Cîţu: La creșterea pensiilor este o formulă. Dacă deviezi de la acea formulă, este bambilici politic. Formula se bazează pe niște indicatori, pentru că trebuie să ai toate datele ca să poți lua o decizie.

Dacă vrei să ajustezi pentru că a fost un puseu de inflație în 2022, poți să faci asta.

Dar în momentul în care ai deviat de la formulă, te poţi aștepta la orice.

PSD a jucat murdar din primul moment pe acest subiect. La început, au spus că nu pot crește pensiile pentru că există un plafon în PNRR de 9,4%. Acum nu mai pot să spună asta, pentru că știm foarte clar că pot mări pensiile cu 27% maxim.

Plafonul de 9,4% este în PNRR pentru a ne asigura că, atunci când se recalculează pensiile, nu se sare calul. Comisia Europeană nu are încredere în România şi a zis să fie mai mic plafonul, dar noi l-am negociat mai mare.

Dacă vrei să scoți plafonul acesta – foarte bine, vii cu un alt indicator care va avea același rezultat. Nu o să fie 9,4%, dar o să îți pună altă condiție, care va avea același rezultat – de a menține anvelopa cu pensiile cu o dinamică sustenabilă. Ei nu spun să nu crești pensiile, ci să le crești sustenabil.

Referitor la pensiile speciale, nu spune nimeni să le desființezi, ci să le faci pe principiul contributivității.

Iniţial, PSD a spus nu pot fi crescute pensiile, dar când au văzut că se poate, au spus că vor crește cu 10-12%. Apoi, a venit președintele și a spus 15%. Foarte bine, e poziția președintelui.

Dar Guvernul trebuie să ia decizia. Dacă Guvernul vrea să crească cu 15% este foarte bine, dar inflația este 17%.

Ori crești pensiile cu inflaţia, ori în funcție de buget, de priorităţi, de cum faci bugetul şi de formulă. Dar decizia de majorare aparţine Guvernului.

După ce treci de acest hop, ajungi la reforma pensiilor, a salarizării, a administrației publice. Nu înțeleg de ce avem atâtea discuții cu majorarea pensiilor, când ar trebui să ne concentrăm pe reforme.

Reporter: Ce trebuia să se facă până acum?

Florin Cîţu: Acum, în decembrie, trebuie să ne ocupăm de pensiile speciale, să arătăm cum vor scădea.

Urmează, în martie, reforma pensiilor care trebuie să ajungă să fie un sistem sustenabil.

O altă minciună care am văzut că se vehiculează este că se menține acest 9,4% la pensii timp de 50 de ani. PNRR este până în 2026. Cum poți să spui tu, ministru de finanţe /președinte de Camera Deputaţilor, că suntem condamnați 50 de ani?

Tu trebuie să faci reformele până în 2026. După aceea trebuie să ai un sistem sustenabil până în 2050, pe care îl faci cum vrei tu.

După reforma pensiilor, urmează reforma administrației și salarizării.

Cred că sunt cele mai importante reforme pentru a dezvolta România.

Reforma salarizării înseamnă performanță legată de venit în sectorul bugetar, pensiile înseamnă contributivitate și sustenabilitate pe 50 de ani, administrație înseamnă un stat mai suplu și digitalizat. Dar momentan nu face nimeni nimic…

Noi primim 30 de miliarde de euro prin PNRR ca să facem reforme. Cei care nu vor face aceste reforme trebuie să fie trași la răspundere pentru subminarea economiei naționale.

Nu se poate să privezi statul român de 30 de miliarde de euro pentru că nu ai fost capabil să faci reforme ca să nu pierzi capital politic. Dacă știi că nu poți să faci asta, trebuie să îți dai demisia și lași pe altcineva care poate.

Reporter: De ce te urăște Marcel Ciolacu?

Florin Cîţu: Sunt singurul care poate să îi facă probleme.

Reporter: Anul viitor avem niște vârfuri de datorie. O să le putem plăti?

Florin Cîţu: E adevărat că va trebui să plătim nişte vârfuri, dar nu vin de pe vremea mea. Sunt din 2017-2018.

În 2022 nu a fost nici un împrumut scadent din 2020-2021, pentru că eu am împrumutat pe minim 3-5 ani.

Referitor la plata acestor vârfuri, cred că ne îndreptăm ușor-ușor ori spre scenariul FMI – dar e complicat pentru că suntem în UE -, ori spre o situație în care ajungem ca Grecia, să cerem ajutor de la Comisia Europeană ajutor. Nu poți continua așa, cu ritmul acesta de dobânzi.

Reporter: Autoritățile spun că datoria va fi la sub 50% din PIB.

Florin Cîţu: Datoria e ținută așa de inflație. Dar problema va fi când  inflația se va duce în jos. Datoria rămâne la 49,9% din PIB, pentru că ai un deflator de 15-16%.

Dar dacă te uiți la serviciul datoriei și vezi cu cât a crescut, când te uiți la dobânzi, la deficit, tu, stat român, de fapt, adaugi și când inflația va scădea, tu rămâi cu toate acestea în brațe.

Anul acesta se puteau corecta multe, dar, în schimb, s-au creat mai multe probleme.

În 2020, este adevărat că au fost probleme multe din cauza pandemiei, dar le-am corectat în 2021, aducând deficitul de la 9,5%, la 6,7%. Atunci am corectat jumătate din probleme. Cine a venit după mine trebuia să continue, mai ales că această corecție era minimă.

Mi se pare strigător la cer să fii de acord cu supra-impozitarea contractelor part-time.

Reporter: Ce face PNL în condiţiile în care avem creşteri de taxe, inflaţie şi dobânzi mari?

Florin Cîţu: PNL trebuia să se opună acestor politici.

Până în aprilie, când mi-am dat demisia din funcția de președinte, PNL nu a permis niciuna din aceste măsuri. Nu a fost crescută nicio taxă, nu au fost acordate pachete de sprijin. M-am opus Ordonanței 27 pe energie, pentru că era o prostie. După ce am plecat eu, au apărut toate aceste măsuri.

Mi se pare strigător la cer să fii de acord cu supra-impozitarea contractelor part-time.

O să fie greu să îi convingem pe cetăţeni să voteze PNL, după ce au crescut taxele. Ba, mai mult, au crescut taxe și anul acesta și vor crește și mai mult anul viitor. Oamenii din HORECA vor plăti taxe mai mari, impozitele pe dividende sunt mai mari, contractele part-time sunt supra- impozitate, scad plafoanele la IMM și trebuie plătite taxe mai mari.

Deci cresc taxele.

Unele din aceste măsuri erau în PNRR – e adevărat. Dar în PNRR spuneam că scoatem facilitățile pentru unele categorii, să plătească impozite la fel până în 2026, dar autoritățile au adăugat o nouă categorie – sectorul agricol.

Cum se respectă PNRR când adaugi un alt sector care să beneficieze de facilități?

Reporter: PNL nu își dă seama că pierde electorat prin aceste măsuri?   

Florin Cîţu: Sunt două lucruri separate aici – partidul, activul de partid, oamenii din țară care își dau seama de asta (dacă te duci în teritoriu este o luptă la baionetă cu PSD) și conducerea partidului care face un compromis pentru că este în coaliție.

Și eu le spun: Oameni buni, dacă eu țineam de scaunul meu, astăzi nu ar fi fost programul Anghel Saligny, destinat comunităților sărace. Nu este vorba despre scaunul lui Cîţu, ci e vorba de Partidul Naţional Liberal.

Acum mi se pare că este sacrificat PNL pentru a-și menține unii un status. Asta e opinia mea, dar poate că au altă strategie pe care eu încă nu o văd, pentru ca PNL să iasă cu bine din toată situația asta. Dar de fiecare dată când a stat în siajul PSD, nu a fost bine pentru PNL.

Reporter: Renunţăm la cota unică?

Florin Cîţu: Recent, am spus că nu ar mai trebui făcută rotativa premierilor, pentru că, în momentul în care Marcel Ciolacu ajunge premier, va face câteva lucruri: taxă de solidaritate, impozit progresiv, va încerca o diferențiere de impozitare între bugetari și sectorul privat. Este noaptea minții.

Sunt convins că PSD nu va da Finanţele către PNL la rotativă şi atunci vor putea impune ce taxe vor.

Reporter: Dar pot să facă asta? Nu au nevoie de acordul Comisiei? Nu se mai respectă PNRR?

Florin Cîţu: În trecut au făcut TVA defalcat, au făcut transferul contribuțiilor… nicăieri în lume nu s-a mai întâmplat așa. PSD poate să facă orice. Iar PNRR nu îi interesează.

Eu am făcut PNRR pentru ca, oricine vine după mine, să facă reforme dacă vrea să ia 30 de miliarde. Uite că a venit PSD și nu a făcut nici o reformă și nici nu o să facă.

Dacă eu eram la Finanțe și mă împrumutam la dobânzi de 9,6% sau dădeam 30 de miliarde de lei anul acesta pe dobânzi, mai mult decât bugetul Ministerului Transporturilor sau al Apărării, ce pățeam?

Reporter: Ce părere ai de creşterea deficitului?

Florin Cîţu: Cele 3 miliarde de lei– creșterea de deficit din vară – sunt bani pe care Ciolacu și Câciu ar trebui să îi aducă de acasă. Sunt bani care ar trebui imputaţi, că tot mă amenință ei cu DNA. Acolo ar trebui să vadă procurorii ce se întâmplă pentru că eu cred că e o șmecherie.

În plus, este inadmisibil să te împrumuţi la costurile astea, când ai  creștere economică, ai guvern stabil etc. Trebuiau refuzate împrumuturile, ca să nu ne batem joc de români.

Eu aș fi refuzat orice împrumut la peste 7%. Când plăteșți 9,7% dobânda ești deja mort. Dacă inflația mai crește, așa cum estimez, ce mai faci?

Reporter: Cu noile măsuri pare că sectorul privat va avea probleme.

Florin Cîţu:  PSD va trebui să taxeze tot ce e în privat ca să plătească tot ce s-a împrumutat.

Părerea mea este că, atunci când vor conştientiza unde au ajuns, vor merge către Comisia Europeană care va veni cu un plan gen Grecia – tăieri la pensii, creșteri de taxe etc. Şi atunci nu poți să mai dai vina pe Guvernul Cîţu, pentru că nu mai ai cum – ai avut un an de zile ca să faci ceva. În schimb ai crescut deficitul.

Dar scenariul pe care merg este că vom fi sub supravegherea Comisiei Europene.

În trecut, noi ne împrumutam ca să plătim și datorii istorice, dar la dobânzi mai mici. Ei le refinanţează acum, dar la dobânzi mult mai mari. E o rostogolire de datorie cu dobânzi din ce în ce mai mari. Anul asta vorbim de dobânzi de 30 de miliarde de lei, anul viitor, dacă inflația crește, am putea vorbi de 45 de miliarde de lei dobânzi.

L-am văzut pe Ionuț Dumitru spunând că inflația nu scade, ci crește, că va fi 17%, că dobânzile vor mai crește.

În general, băncile centrale cresc dobânzile.

BNR nu are curajul să pună piciorul în prag, pentru că îi e frică că ne bagă în criză în iarna asta. Putea să ne bage în criză în primăvară, să stopeze economia atunci, inflația scădea și puteam să o luăm de la capăt. Una era să intri acum în iarnă cu o inflație de 7-8% și alta e să intri cu 16-17%. Sunt chestii pe care nu le poți controla, dar politica monetară poate fi controlată.

Și putea să controleze deficitul bugetar la rectificare. Asta reproșez direct lui Ciolacu și Câciu  – cele 3 miliarde de lei care au fost adăugate la rectificarea bugetară.

Reporter: Intrăm în recesiune?

Florin Cîţu: Ori intrăm într-o criză de ne ducem în cap, ori vor fi ani de zile de inflație și dobânzi mari  și scapă cine poate. Este un sentiment foarte ciudat. Mi-e că se rupe totul. Nu numai la noi, dar şi în lume.  Când băncile centrale joacă politic, suferim noi toți. BCE a intervenit foarte târziu pentru majorarea dobânzilor pentru că erau alegeri în Franța. Și FED a întârziat foarte mult cu majoarea dobânzilor, iar acum inflația crește, consumul creşte, toate cresc. Cum să scadă inflația când crește consumul?

Dacă SUA nu vor mai finanța războiul din Ucraina  în urma alegerilor din această lună, banii vor intra în economia lor și iar nu e bine.

Powell (FED), Lagarde (BCE) și cu Isărescu (BNR) ar trebui să închidă televizoarele, să nu mai citească presa și să facă ceva pentru inflație. Dacă ei stau cu urechea să nu supere vreun politician, vom sta cu inflația asta mare ani de zile.

Reporter: Ce trebuia să facă BNR?

Florin Cîţu: Trebuia să stopeze inflaţia. Acum ar trebui să crească dobânzile puternic cu câte 1% de fiecare dată și să anunțe imediat că va continua cu această politică până când va scădea inflația.

Am mai auzit una. Nu poți să vii cu minciuna că inflația este de la străini. Sunt două elemente care contrazic această idee: preţurile producţiei industriale care au crescut cu 70% și în afară scad prețurile, potrivit INS. Și a doua – inflația CORE 2, pe care tu o afectezi direct ca politică monetară, care era 11%. Dă la o parte volatilul și rămâi cu 11%. Tu, ca Banca Centrală, ieși și spui că ți-ai făcut treaba, dar inflația de bază este la 11%? În condiţiile în care tu influenţezi CORE 2 direct, îl controlezi, e în pixul tău.

Dacă BNR ar duce inflaţia de bază CORE 2 la 2%, am avea o inflație 7%. Nu e suficient de bine, dar e mai bine decât acum.

Reporter: De ce crezi că nu face asta?

Florin Cîţu: Pentru că stă cu urechea la politică și nu vrea să supere politicienii.

BNR vrea să fie salvatorul pe cal alb, nu să fie pompier. Dar rolul BNR este să fie pompier.

Dacă politicienii sunt iresponsabili, ei vor fi trași la răspundere la vot, dar BNR este singura instituție din România care are ca mandat stabilitatea prețurilor. Și nu își face treaba de pompier.

Eu aș ieși public și aș spune: “Ministerul Finanțelor, terminați cu prostiile, ați crescut deficitul, asta înseamnă inflație mai mare!” Că mie Guvernatorul îmi spunea public ce nu îi convenea, nu avea jenă să îmi spună părerea lui. Cred că știa că sunt mai relaxat, că nu îi vreau locul.

Reporter: Anul viitor ar urma rotativa premierilor și a miniștrilor.

Florin Cîţu: Nu cred că PSD lasă Finanțele înaintea alegerilor din 2024.

Dacă Ciolacu va fi premier, o să plătim la taxe de o să ne iasă pe nas, la ce sistem de taxare pregătește.

Iar dacă PSD va avea premier și Finanțele, sectorul privat din România va fi în genunchi.

Reporter: Avem în 2024 niște rânduri de alegeri. Cum vezi direcţia PNL în perioada următoare?

Florin Cîţu: Dacă mergem în direcția asta, o să fie complicat pentru Partidul Național Liberal să vină cu un mesaj pentru electoratul său.

Reporter: Ce va face în continuare liberalul Florin Cîţu?

Florin Cîţu: În PNL vreau să fac un Forum de dreapta. Vreau să îi aduc împreună pe oamenii cu viziune de dreapta, să schimbăm idei, păreri, să ne contrăm. Vor participa senatori, deputați, primari. Dar nu o să îi aduc eu, ci o să îi las pe oameni să se înscrie ei.

Vreau să resuscităm ideile şi soluțiile de dreapta. Vreau să aduc pe această platformă nu numai oameni din PNL, ci și din afară. Chiar și criticii mei pot intra în acest Forum. Este o platformă de dreaptă creată în Partidul Național Liberal. În statut ai voie să faci așa ceva.

Reporter: Pe cine vezi președintele României în 2024? Dreapta sau stânga?   

Florin Cîţu: Dreapta e complicat. Nu ai lideri deocamdată pe dreapta. Dar sper că lucrurile se vor aranja natural. E un vid aşa de mare pe dreapta că, atunci când se va întâmpla ceva, va fi o explozie.

E nevoie de lider pe partea de dreapta și acum nu e nimeni, îmi pare rău să spun asta. Eu am o relație bună și cu Eugen Tomac, și cu Ludovic  Orban și cu Cătălin Drulă, dar cred că pe dreapta e nevoie de ceva diferit. Eu cred că va apărea natural.

BVB | Știri BVB

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (27/01/2023)

Solicitare completare ordine de zi AGA 15(16).02.2023

ROMCARBON SA (ROCE) (27/01/2023)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) pentru S2, 2022