• Interviu cu Vlad Stoica, preşedintele ANCOM

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea ANCOM în acest an?

Vlad Stoica: 2022 a fost un an cu adevărat provocator, cu trei evenimente majore, de o complexitate aparte, nu numai pentru ANCOM, ci şi pentru statul român.

În primul rând, anul acesta în iulie a intrat în vigoare legea care transpune Codul European al Comunicațiilor Electronice, act legislativ ce a adus modificări pentru domeniul telecom, de natură să susțină inovarea și investițiile. Mai mult, Codul Comunicațiilor a stat la baza îndeplinirii unor jaloane din PNRR şi a permis organizarea licitației pentru spectru radio.

Au urmat organizarea și desfășurarea Conferinței Plenipotențiarilor (PP-22) a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, precum și pregătirea și derularea licitaţiei de spectru radio pentru a facilita implementarea noilor tehnologii în România.

În ceea ce privește Conferinţa UIT, aceasta a fost un eveniment de amploare, cu peste 4.000 de participanți din 193 de țări, cărora România le-a fost gazdă timp de trei săptămâni. Evenimentul a însemnat un efort susținut al statului român, care s-a bazat pe o strânsă colaborare și un dialog permanent între ANCOM, ca integrator, și toate celelalte instituții implicate, printre care Parlamentul, Guvernul, STS, SPP, Ministerul de Interne etc. Au fost aproximativ 20 de autorități implicate, iar împreună am avut trei săptămâni de foc atât înainte de deschiderea oficială a evenimentului, cât și pe parcursul celor trei săptămâni de lucrări ale delegaților prezenți la PP-22.

A fost așadar un an interesant, în care am dat un test al perseverenței, consecvenței și răbdării, însă la finalul căruia avem satisfacția că am demonstrat că putem face lucruri de care să fim mândri.

Reporter: Mulţi participanţi de la Conferinţa ITU au fost foarte încântaţi de organizare, de ceea ce le-a oferit România.       

Vlad Stoica: Da, așa cum v-am spus, este un eveniment despre care putem spune că a fost un succes. Toţi delegații au fost impresionaţi atât de locul desfășurării, cât și de organizare.

Palatul Parlamentului, locul unde a fost organizat evenimentul, este o clădire impunătoare, care ne-a oferit nu numai spațiul necesar pentru lucrările evenimentului, ci și un cadru solemn pentru lucrările Conferinței, cât și o vizibilitate sporită, aspecte apreciate de toți participanții.

Reporter: Ce ne puteţi spune de rezultatele licitaţiei de spectru pentru implementarea 5G în România? De ce nu a participat Telekom România?   

 Vlad Stoica: Având în vedere contextul geopolitic și economic, rezultatul licitației a fost peste așteptările noastre.

Referitor la Telekom România, conform informațiilor de la acest moment, acționarul majoritar al Telekom, Deutsche Telekom, dorește să iasă de pe piața de comunicații, cel puțin din România. În acest sens, a fost supusă aprobării Consiliului Concurenței și CSAT, o tranzacție pentru care nu deținem încă un răspuns. Astfel, decizia Telekom a fost de amânare a investițiilor, pentru moment și nu a participat la licitația pentru spectru din acest an.

Reprezentanții Telekom România au declarat că vor lua o decizie privind spectru radio, după ce se va clarifica situaţia tranzacţiei.

În ceea ce privește spectrul disponibil, având în vedere rezultatul licitației din acest an, în care a fost alocat un procent de 76% din spectru, se poate organiza o nouă licitație în anii următori, în măsura în care există cerere din partea Telekom România sau a altor operatori.

Referitor la rezultatele licitaţiei organizate în noiembrie, în condițiile actuale – post-pandemie, război la graniţă, criza mondială energetică – rezultatul a fost peste așteptările noastre.

Însă, pentru obținerea acestui rezultat am fost într-un dialog permanent atât cu industria, cât și cu Guvernul și Ministerul de Finanțe, întrucât taxele de licență se fac venit direct la bugetul de stat.

Astfel, am reușit să creăm un pachet echilibrat și atunci interesul operatorilor pentru spectrul disponibil a crescut.

Nu a fost uşor, însă echipa noastră a făcut calcule, a analizat toate informațiile primite de la operatori, s-au făcut comparații cu alte țări, au fost aduse în discuţie studii, iar până la urmă s-a ajuns la o soluție de echilibru și cred că avem un rezultat bun. În urma licitației, vor ajunge la bugetul de stat 432,6 milioane de euro.

(n.r. Cel mai mult spectru a cumpărat de compania Orange, care va plăti 264,6 milioane de euro. Pe locul al doilea se află Vodafone, cu 122,5 milioane de euro, iar pe cel de-al treilea loc se află RCS&RDS cu 45,5 milioane de euro).

Reporter: Am văzut că aveţi rezultate foarte bune pentru aisemnal.ro.  

Vlad Stoica: Colegii mei monitorizează şi măsoară calitatea semnalului de voce mobilă pentru toți operatorii și publicăm rezultatele pe platforma aisemnal.ro.

Măsurătorile din acest an ne-au arătat că operatorii și-au îndeplinit obligația de acoperire cu semnal a 98% din populația României. Acest instrument permite utilizatorilor să urmărească evoluția gradului de acoperire cu semnal de voce mobilă, iar măsurătorile realizate de ANCOM arată că operatorii își îndeplinesc condițiile de acoperire asumate prin licențele pe care le-au dobândit.

Aș preciza că în cazul aisemnal.ro discutăm despre acoperirea zonelor locuite, nu a celor nelocuite și aș remarca în același timp că, odată cu noua tehnologie 5G și echipamentele aferente acestea, ne așteptăm la îmbunătățiri, însă este nevoie de investiții, în primul rând, și apoi perseverență.

Reporter: Care sunt cele trei proiecte de succes ale ANCOM în acest an de care sunteţi mândru?   

Vlad Stoica: Codul Comunicaţiilor, Conferinţa Plenipotențiarilor (PP-22) şi licitaţia de spectru 5G sunt cele mai mari proiecte ale ANCOM din ultimii ani.

Codul Comunicațiilor simplifică legislația din domeniul telecom și impulsionează dezvoltarea infrastructurii telecom și a serviciilor inovatoare și de calitate, în beneficiul utilizatorilor.

Prin organizarea licitaţiei de spectru, practic am deschis drumul pentru implementarea noilor tehnologii, ceea ce înseamnă facilitarea digitalizării în viitor.

Referitor la Conferinţa ITU, organizarea acestui eveniment a asigurat vizibilitatea României pe harta mondială a telecomunicaţiilor. Acum, depinde de fiecare dintre noi cum fructificăm succesul acestor proiecte.

Reporter: Tehnologia 5G ne va schimba viaţa – de exemplu vom avea maşini care merg fără şofer, operaţii medicale coordonate de la distanţă, roboţi. Cum vom face faţă acestor noi tehnologii?   

Vlad Stoica: Schimbările pe care le amintiți se vor vedea în timp, nu pe termen scurt. Vor dura ani până noile tehnologii și servicii asociate vor fi implementate la scară largă.

Însă, spectrul suplimentar pe care l-am alocat prin licitația 5G creează posibilitățile dezvoltării unei infrastructuri pentru un transfer de date de capacitate mare, cu latență mică, care înseamnă în primul rând industrializare, automatizare, roboți – nu ne influențează foarte mult direct acum pe noi, persoane fizice. Investițiilor făcute în cadrul licitației 5G, pentru alocarea spectrului, li se vor alătura cele în infrastructura de telecomunicații și echipamente, pentru că, vedeți dvs., pentru o operație medicală realizată de la distanță este nevoie nu numai de comunicații instantanee, ci și de echipamente moderne asociate acestui nou tip de intervenție, revoluționar.

Personal, nu cred în lucruri spectaculoase, care se întâmplă peste noapte. De regulă, tot ce vine repede pleacă la fel de repede.

Reporter: Tot auzim că tehnologia 5G este dăunătoare sănătăţii oamenilor. Ce ne puteţi spune despre asta?   

Vlad Stoica: Limitele acestor radiații de câmp electromagnetic sunt stabilite de Organizația Mondială a Sănătății, iar la nivel național de Ministerul Sănătății.

În ANCOM, marea majoritate a colegilor sunt ingineri, nu medici, astfel că nu putem furniza răspunsuri la eventuale întrebări referitoare la relația dintre valorile măsurate şi starea de sănătate a populației. Aceste informații pot fi furnizate de institutele şi centrele de sănătate publică, precum şi direcțiile de sănătate publică, entități care sunt în subordinea Ministerului Sănătății.

În schimb, ANCOM măsoară valoarea intensității câmpului electromagnetic și o raportează la nivelele de referință stabilite prin Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr.1193/2006. și vă pot spune că, din punctul de vedere al emisiilor pentru tot ce înseamnă echipamente funcționale și care sunt furnizate spre vânzare împreună cu certificatele de conformitate, nu au fost înregistrate emisii peste limitele stabilite conform dispozițiilor legale.

Reporter: Suntem pe ultimul loc în Indicele DESI. Cum am putea să mai creştem puţin?  

Vlad Stoica: Într-adevăr, dintre cele patru zone cheie măsurate prin DESI, la cele care implică digitalizarea și serviciile digitale, mai este de lucru, însă, constat că se fac pași rapizi și importanți înspre reducerea decalajului față de alte state. În același timp, trebuie să avem în vedere că, odată cu dezvoltarea serviciilor digitale este nevoie și de educarea cetățenilor pentru utilizarea acestora.

De exemplu, în Republica Moldova au fost dezvoltate o serie de aplicații, fiind mult mai avansaţi din punctul de vedere al serviciilor digitale pe care le oferă cetățenilor în relația cu statul. Însă problema întâmpinată de statul vecin este că aceste servicii nu sunt folosite de populație din cauza lipsei de competențe digitale și atunci cetățeni preferă serviciile clasice, la ghișeu.

Astfel, educația și digitalizarea trebuie făcute în paralel. Anul acesta, în România, s-au făcut paşi numeroşi în acest sens: legea interoperabilităţii, eliminarea dosarului cu şină, deschiderea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării spre tot ce înseamnă digitalizare, cloud-ul guvernamental, Codul Comunicaţiilor.

Sunt proiecte în care noi, ANCOM, reprezentăm o parte din acest angrenaj, dar sprijinim iniţiativele cu tot ce putem, pentru că nu se poate digitalizare fără comunicații.

Reporter: Care sunt proiectele ANCOM pentru anul viitor?  

Vlad Stoica: În primul rând, continuăm armonizarea legislației secundare în domeniul telecom la noutățile aduse de Codul Comunicațiilor.

În al doilea rând, aș menționa un element de noutate, care va fi o provocare pentru noi: noua directivă a Uniunii Europene prin care toate statele membre vor reglementa inclusiv zona de online.

Acest proiect va fi o provocare nu doar pentru ANCOM, care probabil va avea rol de integrator, ci și pentru instituțiile care vor reglementa conținutul.

În această situație, noi ar trebui să fim interfața tehnică a instituțiilor care au posibilitatea de verificare a conținutului, conform dispozițiilor legale, cum ar fi Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Concurenței pe drept concurențial, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – în apărarea cetăţenilor sau Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

Online-ul a deschis toate domeniile posibile, având în vedere că multe din activitățile zilnice pot fi realizate și online – de la cumpărături, la muncă de la distanţă, vizionare de filme, programe educaționale, ştiri, informaţii, socializare. Acesta este viitorul, motiv pentru care este nevoie de un cadru de reglementare cu reguli de conduită coerente și echilibrate. Să nu uităm că libertatea fiecăruia dintre noi se oprește acolo unde încalcă libertatea celuilalt. Nu este simplu, pentru că sunt foarte multe domenii şi este dificil de stabilit limita de reglementare pentru a nu limita libertatea de exprimare, dar în același timp, să creezi premisele unui mediu sigur, predictibil și corect. E o linie fină și așa va fi întotdeauna pentru că nicio lege nu poate să acopere întreaga gamă de interacțiuni umane, gânduri sau idei.

În același timp, anul viitor, vom continua reglementarea pieței serviciilor de comunicații și poștale și vom elabora două strategii în aceste domenii, în baza rapoartelor de piață pe care le-am făcut până acum și a obiectivelor asumate la nivel național și european. În același timp, vom continua verificarea respectării obligațiilor asumate de operatori prin acțiuni de control și de monitorizare a spectrului radio și a pieței echipamentelor radio. În plan intern, continuăm eficientizarea și digitalizarea activităților. În prezent, de exemplu, suntem în plin proces de implementare a fluxului electronic al documentelor.

Așadar, avem multe proiecte și în 2023 și, punând interesul pieței și al utilizatorilor în centrul atenției noastre, sunt convins că ne vom îndeplini obiectivele pe care ni le-am propus.

Reporter: Vă mulțumesc!