“Realist vorbind, nu cred ca în acest an extrem de încărcat din punct de vedere politic trebuie să ne așteptăm la schimbări drastice în direcția re-liberalizării piețelor”.
“Spre deosebire de așteptările pieței, proiectul de ieșire din schema de sprijin care circulă, în loc să ne arate calea de ieșire din schema de plafonare și compensare, complică și mai mult lucrurile; odată cu puținele măsuri încurajatoare, se introduc noi obligații, noi interdicții, noi reguli unele mai complicate decât altele, iar acest lucru nu este deloc încurajator din perspectiva așteptărilor investitorilor în regenerabile”.
“Pe o piață îngrădită și blocată de o avalanșă de reglementări și reguli, nu văd cum s-ar putea dezvolta sănătos mecanisme ca PPA sau CfD, intens promovate prin noul pachet legislativ al UE cu privire la reforma pieței de energie”.
“Foarte multă lume acuză pe nedrept operatorii de rețele că nu au făcut și nu fac investiții. Spun pe nedrept pentru că pe perioada mandatului meu de vicepreședinte al ANRE (2017-2023) operatorii de rețele erau aproape singurii care investeau în sectorul energetic”.
“Prosumatorii sunt o provocare pentru sistemul energetic, poate chiar o „problemă”, dar pentru care există soluții”.
“Mirajul câștigurilor suplimentare îi determină pe unii dintre prosumatori să comită cea mai nocivă eroare din perspectiva sistemelor de distribuție: supradimensionarea capacităților de producție față de nevoile lor de consum”.
Interviu cu Zoltan Nagy-Bege, Director Departament piață de energie la Ciga Energy și fost vicepreşedinte ANRE
Cum apreciați piața de energie în prezent? Cum a fost/este afectată CIGA Energy de noile condiții de piață?
Zoltan Nagy-Bege: După criza energetică declanșată în 2021, care s-a manifestat pe piețele europene de energie, în primul rând prin prețuri foarte mari, piețele s-au calmat și prețurile au scăzut surprinzător de rapid. Primele semne de revenire spre normal s-au manifestat în prima parte a anului 2023, când deja în lunile de iarnă prețurile la gazele naturale au scăzut semnificativ față de vârfurile de preț din perioada septembrie – decembrie 2022. Pe fondul scăderii continue a consumului de gaze naturale din toată Europa, în principal datorită scăderii consumului din partea industriei energointensive, dar și iernilor foarte blânde, inevitabil, aceste scăderi s-au reflectat și în prețurile de pe piețele de gaze naturale și implicit și în prețul energiei electrice.
Este motivul pentru care Comisia Europeană insistă (e adevărat destul de discret) la renunțarea la schemele de sprijin acordate diverselor categorii de consumatori, precum și la renunțarea la intervențiile statelor membre asupra piețelor de energie.
Dacă ne referim la piețele angro autohtone de energie, ele sunt destul de distorsionate datorită intervențiilor dispuse prin OUG 27/2022 și odată cu revenirea prețurilor din piețele angro la valori suportabile, aceste intervenții ar trebui să înceteze pentru a permite mecanismelor de piață să funcționeze.
Având în vedere ambițiile României în materie de decarbonizare, sau de regenerabile, pentru investitori este crucial să aibă condiții normale de piață. Mai mult decât atât, aceste noi investiții și noul val de regenerabile, susținute și prin finanțările nerambursabile din diversele surse europene, au potențialul de a genera o scădere a prețului energiei, de care la final vor beneficia consumatorii.
Cum afectează noile condiții de piață Ciga Energy? Mă simt nevoit să extind răspunsul la grupul RomCapital Invest, din care Ciga Energy face parte alături de alte 16 companii, fiecare dintre ele specializată pe diverse domenii: în consultanță financiară, inginerie, piețe de energie, inovare digitală și tehnologie sau consultanță în management.
În Ciga Energy și Cinta Energy au fost consolidate activitățile de echilibrare și parte responsabilă cu echilibrarea, activități care cu schimbarea peisajului din sectorul de generare sunt din ce în ce mai importante, iar noi, menținând o cotă de piață pe acest segment de aproximativ 60%, dovedim că reușim să ne adaptăm noilor condiții și să oferim celor peste 600 de clienți servicii de cea mai bună calitate.
Celelalte activități, cele de consultanță în domeniul energiei și utilităților, cele din domeniul finanțărilor nerambursabile sau cea a construcțiilor civile, sunt și ele la mare căutare. Menționez doar faptul că suntem consultanți pentru toate companiile de distribuție de energie electrică pentru aplicațiile lor la Fondul de Modernizare, fond care are un grad de accesare de peste 200% din fondurile alocate investițiilor în rețele de energie electrică și unde din circa 100 de proiecte 85% au fost pregătite de noi.
Suntem implicați și pe segmentul de due dilligence tehnic pentru proiectele de M&A de regenerabile. Ca dovadă a interesului pentru piața din România, numai în ultimele 6 luni am efectuat și livrat DD pentru peste 2000 MW de proiecte fotovoltaice și eoliene. Pe segmentul de investiții în regenerabile ne mai putem implica prin servicii de owners engineering, contract management, supervizare și dirigenție de șantier, etc. Avem, de asemenea, un know-how important în efectuarea de studii de stocare a energiei în baterii (BESS), elaborare de model tehnic și economic pentru utilizarea eficientă a bateriilor și recuperarea investiției în cel mai scurt timp posibil.
Schimbările din sectorul energetic au generat interes pentru toate aceste servicii prestate de noi, dar avem și capacitatea de a se adapta noilor condiții și de a anticipa nevoile diferitelor categorii de actori în piață.
Cum vedeți ieșirea din schema de sprijin pentru consumatori?
Zoltan Nagy-Bege: Realist vorbind, nu cred ca în acest an extrem de încărcat din punct de vedere politic trebuie să ne așteptăm la schimbări drastice în direcția re-liberalizării piețelor. Poate nici nu este indicată o schimbare bruscă în acest moment. Să ne aducem aminte că această criză a fost generată de creșterea prețului gazelor naturale, care în continuare este o marfă foarte sensibilă la evenimente geopolitice. Nu trebuie să uităm că încă e război în Europa, dar și în Orientul apropiat, că riscul de a avea probleme pe lanțurile de aprovizionare încă persistă, și asta în perspectiva principalei alternative la gazul natural transportat prin conducte, gazul lichefiat, este o vulnerabilitate care poate foarte ușor să genereze o nouă criză.
Este nevoie de precauție pe piețele de energie, pentru că ele în continuare sunt vulnerabile, dar în același timp, trebuie avut în vedere că eliminarea acestor vulnerabilități se face tocmai prin investiții în producerea energiei din surse curate, prin decarbonizare, prin electrificare, măsuri susținute și finanțate de UE, care oferă o alternativă sustenabilă și sigură pe termen mediu și lung. Iar aceste investiții sunt greu de asumat și promovat în condiții piață reglementată.
Actorii din piață se așteaptă la semnale concrete în privința ieșirii din schema de plafonare și compensare, semnale care ar trebui să vină de la Guvern și ANRE. Cred că sunt justificate așteptările producătorilor, furnizorilor și investitorilor în noi capacități de producție de a ști acum, cu puțin peste un an înainte de terminarea schemei, cum va arăta piața după 31 martie 2025, la ce să se aștepte și pe ce model de piață și mecanisme de piață se pot baza în viitor.
Evident, ieșirea trebuie să fie bine pregătită și graduală pentru a evita șocuri care pot afecta nu numai consumatorii, dar și furnizorii și piețele de energie în general. Din fericire deja se văd unele tentative de a anticipa renunțarea la reglementare și, cu toate că sunt discrete și pe volume mici, vedem deja tranzacții pe piața forward cu livrare în 2025, după expirarea actualelor scheme de plafonare și de achiziție centralizată. E semnul nerăbdării unei piețe care este ținută în frâu, care reținută de nesiguranța legislativă nu are curajul să se desfășoare în totalitate.
În ultimele săptămâni, există discuții pentru modificarea OUG 27. Cum credeți că ar trebui să se schimbe legislația pentru ca trecerea din schema de sprijin să fie lină și să nu afecteze foarte mult piața de energie?
Zoltan Nagy-Bege: Trebuie să ne aducem aminte de multitudinea de modificări ale cadrului de plafonare și compensare în anii precedenți, modificări care, cu mici excepții, au tot complicat schema și au dus la blocaje în facturarea către clienți, în raportarea către ANRE și în plățile către furnizori. Mă tem că, spre deosebire de așteptările pieței, proiectul care circulă, în loc să ne arate calea de ieșire din schema de plafonare și compensare, complică și mai mult lucrurile. Odată cu puținele măsuri încurajatoare, se introduc noi obligații, noi interdicții, noi reguli unele mai complicate decât altele, iar acest lucru nu este deloc încurajator din perspectiva așteptărilor investitorilor în regenerabile.
Pe o piață îngrădită și blocată de o avalanșă de reglementări și reguli, nu văd cum s-ar putea dezvolta sănătos mecanisme ca PPA sau CfD, intens promovate prin noul pachet legislativ al UE cu privire la reforma pieței de energie. La baza acestor mecanisme trebuie să stea o piață de energie funcțională, capabilă să ofere referințe de preț corecte.
Preconizați o scădere/creștere a prețurilor după această perioadă? Cum comentați informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora prețurile la energie vor exploda după această perioadă?
Zoltan Nagy-Bege: România are un sistem energetic interconectat și o piață de energie cuplată cu celelalte state membre UE. Asta nu înseamnă că prețurile sunt unice la nivelul acestor piețe, sunt diferențe și ele vor exista în continuare în funcție de cererea și oferta locală și în limita capacităților de interconectare, dar trendul general nu va diferi de cel al piețelor regionale, nici măcar pe termen scurt. Dacă prețurile vor exploda, nu vor exploda pentru că România renunță la reglementare, ci eventual din alte cauze. Acest lucru, de altfel, este puțin probabil. Cu toate că la nivelul întregii Europe investițiile în regenerabile au un avans sub așteptări, dar ele se întâmplă și odată realizate, ele își vor pune amprenta pe regiune. Tehnologiile sunt din ce în ce mai ieftine, mai ales PV și stocarea, ceea ce crește apetitul investițional, toate semnalele arată că la nivelul Europei consumul de energie electrică va crește substanțial în anii următori, ceea ce iarăși generează interes pentru investiții în producție. Este puțin probabil să mai ajungem vreodată la prețurile pe care le aveam în al doilea deceniu, avem toate premisele să avem piețe stabile atât in privința prețurilor cât și al siguranței în aprovizionare.
Cum apreciați dezvoltarea energiei regenerabile din România? PATRES susține că avem bibliorafturi de proiecte dezvoltate și prea puține construite. Care este opinia dvs?
Zoltan Nagy-Bege: Nu cred că cineva contestă faptul că doar o mică parte din proiectele de regenerabile dezvoltate au șanse să fie construite și să producă efectiv energie electrică. Nici nu avem nevoie de 30-40 GW de capacități noi de producție și sunt și foarte multe proiecte prost făcute, de persoane care au văzut o oportunitate în domeniu și fără să aibă experiența și expertiza necesare s-au aruncat să dezvolte proiecte de parcuri fotovoltaice sau eoliene. Va exista o selecție naturală, dar și o creștere constantă și sănătoasă a capacității instalate de centrale regenerabile, creștere care se va adapta la nevoile pieței, la limitările date de starea și ritmul de dezvoltare a rețelelor, dar și la limitele capacității locale de execuție a lucrărilor (EPC). Din acest punct de vedere sunt convins că lucrurile vor intra, sau sunt deja într-un făgaș normal. În schimb am emoții în privința dezvoltării producției convenționale.
Este nevoie și de generare convențională, în special de centrale pe gaz, nucleare și poate chiar hidro. Este îngrijorător cum aceste proiecte întârzie, cum se renunță la unele dintre ele, chiar dacă parțial au asigurată și finanțarea din fonduri europene. Acest tip de generare convențională are un rol important în sistemul energetic și este greu de înlocuit în totalitate cu surse regenerabile.
Cum apreciați investițiile făcute în rețele pentru a integra noile capacități de producție de energie regenerabilă?
Zoltan Nagy-Bege: Foarte multă lume acuză pe nedrept operatorii de rețele că nu au făcut și nu fac investiții. Spun pe nedrept pentru că pe perioada mandatului meu de vicepreședinte al ANRE (2017-2023) operatorii de rețele erau aproape singurii care investeau în sectorul energetic. Vă reamintesc că am avut o perioadă de mai bine de cinci ani în care aproape că nu s-au construit centrale noi de producere de energie electrică. În aceeași perioadă de cinci ani, în rețele de transport și distribuție de energie electrică și gaze naturale s-au investit peste 15 miliarde de lei. Este o sumă importantă, mai ales dacă comparăm cu cele doar câteva zeci de milioane care s-au investit discret în aceeași perioadă în producție. Este nevoie de mult mai mult. Pentru a atinge țintele de decarbonizare și cele de producție din surse regenerabile asumate pentru 2030 trebuie investit aceeași sumă de 15 miliarde, dar în Euro. Este o sumă estimată de ACUE, nu cunosc în detaliu justificarea, dar tind să cred ce spune ACUE.
Păi să investească membrii ACUE! Cine îi oprește?…ar putea spune cineva. Nu este chiar așa de simplu. Trebuie să înțelegem că pentru operatorii de distribuție și de transport singura sursă de profit este rata reglementată de recuperare a investiției (RRR), stabilită de ANRE și aplicată la baza activelor reglementate (BAR). În acest BAR nu intră altceva decât investițiile făcute în trecut și cele care urmează în viitor. Nivelul RRR este hotărâtor pentru operatorii de rețele în momentul în care stabilesc cât și unde investesc. Cu puțină exagerare am putea spune că totul se reduce la un calcul financiar; dacă RRR este suficient de stimulativ, operatorii de distribuție și acționarii lor vor investi în rețele pentru că din punct de vedere financiar se merită. Dacă, în schimb, în piața financiară vor găsi oportunități mai interesante, se vor rezuma la investițiile minime în rețele, impuse de reglementările locale.
Nu este de neglijat nici impactul acestor investiții asupra tarifelor de transport și distribuție, de aceea trebuie analizate atent și celelalte surse din care se pot dezvolta rețelele. Cel mai consistent dintre ele este Fondul de Modernizare, o sursă de finanțare nerambursabilă la care apelează companiile de distribuție mai ales pentru acele investiții care nu sunt eficiente economic, dar sunt cruciale pentru sistemele lor de distribuție. Este o certitudine, deja, că sumele alocate din Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea rețelelor de distribuție se vor epuiza în totalitate, supra- subscrierea fiind de 200%. Vorbim de peste 1,1 miliarde de euro alocate pentru aceste investiții. Cred că este una dintre puținele excepții în materie de fonduri nerambursabile, dacă ne gândim la deja legendara noastră incapacitate de utilizare a fondurilor europene. Este o poveste de succes, care strigă disperat după ajutorul unei suplimentări și realocări ale fondurilor disponibile.
Sunt prosumatorii o oportunitate sau o problemă pentru sistemul energetic?
Zoltan Nagy-Bege: Prosumatorii sunt o provocare pentru sistemul energetic, poate chiar o „problemă”, dar pentru care există soluții. Pentru consumatorii care își asumă acest rol și investesc în soluții de producție distribuită este o oportunitate, de care trebuie să profite, fără să abuzeze de privilegiile oferite de cadrul legal.
Vă propun să le tratăm separat (provocarea și oportunitatea).
Provocarea pentru sistemul energetic vine din faptul că instalațiile fotovoltaice produc energie electrică doar câteva ore pe zi și, din nefericire, în majoritatea cazurilor în perioadele în care la locurile respective de consum și producere nu există consum sau este la un nivel relativ redus. Mai ales în cazurile în care într-un nod de rețea există o concentrare mare de prosumatori, care debitează în rețea în același timp, din cauza lipsei consumului și creșterii tensiunii în rețea, instalațiile se decuplează automat. Sunt cazurile tipice pentru care nu neapărat suplimentarea investițiilor în stații sau cabluri este soluția cea mai bună. Producția prosumatorilor creează o problemă doar câteva ore pe zi și nu neapărat pe toată durata anului. În aceste situații, întărirea rețelelor este de multe ori nerentabilă, ineficientă economic și ar avea impact în tarifele milioanelor de utilizatori de rețea ca să rezolve o problemă generată de doar câteva zeci de mii de prosumatori. Cred că nici nu este corect față de ei. Soluția pentru asemenea cazuri sunt serviciile de flexibilitate pentru care se așteaptă reglementare din partea ANRE. Speranțele sunt ca odată cu conturarea regulilor pentru perioada a cincea de reglementare, aceste lucruri să se clarifice și să avem cât mai repede o piață a serviciilor de flexibilitate. Ele vor fi oferite de furnizorii de flexibilitate specializați pe aceste servicii, prin agregare, stocare, răspuns la cerere, consum dispecerizabil, PRE activ, etc.
Oportunitățile pentru prosumatori provin din beneficiile incontestabile aduse de producția generată: reducerea costurilor cu energia, diminuarea amprentei de carbon și chiar câștiguri suplimentare din vânzarea energiei.
Mirajul câștigurilor suplimentare îi determină pe unii dintre prosumatori să comită cea mai nocivă eroare din perspectiva sistemelor de distribuție: supradimensionarea capacităților de producție față de nevoile lor de consum. Acest lucru este oarecum încurajat și de cadrul legislativ. Pe lângă faptul că sunt diverse surse de finanțare nerambursabilă, atât pentru consumatorii casnici cât și pentru cei non-casnici, un lucru bun și lăudabil de altfel, după ce prețul energiei consumate de consumatori este plafonat, mai există și sistemul de compensare cantitativă sau financiară a energiei produse și livrate în rețea de către prosumatori. Toate acestea au rolul lor și sunt necesare (poate ele nu ar trebui cumulate), dar ceea ce este absolut de evitat este supradimensionarea instalațiilor și acordarea statutului de prosumator peste un anumit prag de producție raportat la nevoile lor reale de consum. Undeva va trebui stabilită o limită, altfel în ritmul în care se dezvoltă această categorie de producție de energie, va produce daune mai mari decât beneficiile cu care vine.
Și încă nu am vorbit de impactul schemelor de compensare cantitativă sau financiară asupra furnizorilor de energie electrică, care sunt obligați să preia energia într-o perioadă a zilei când cererea este redusă, deci prețul pieței este mic, dar trebuie să-și compenseze cantitativ clienții în perioade de vârf de consum, sau să-i plătească pe cei care au dreptul la compensare financiară la prețul mediu lunar PZU. Oare de unde se compensează aceste diferențe? Nu cumva din bugetul de stat?
Care este opinia dvs. cu privire la amânarea următoarei perioade de reglementare? De ce s-a întârziat? Cum considerați că ar trebui să fie principiile noii metodologii?
Zoltan Nagy-Bege: Nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru, în 2018 s-a luat aceeași decizie și nu cred că este o tragedie amânarea în sine. Sunt de părere că mai degrabă amâni cu un an perioada de reglementare decât s-o începi fără să pregătești bine spre perfect noile reglementări: cu temele făcute, cu studiile necesare elaborate și studiate amănunțit, cu consultările făcute cu actorii implicați și afectați, cu analiza tuturor factorilor care au impact asupra tarifelor sau planurilor de investiții ale operatorilor de rețele.
Răspunsul scurt este că aceste principii trebuie să genereze un val imens de investiții, dar în același timp trebuie avut în vedere și suportabilitatea prețurilor și tarifelor atât pentru consumatorii casnici cât și pentru industrie.
Cel mai important lucru este înțelegerea nevoi de investiții în rețele prin prisma planurilor de decarbonizare și de atingere a țintelor de energie regenerabilă. În lipsa acestor investiții, care trebuie să fie la un nivel nemaiîntâlnit, este imposibilă realizarea acestor planuri. Asta trebuie să fie principalul obiectiv al metodologiei de stabilire a tarifelor de rețea pentru perioada a cincea de reglementare.
Putem identifica trei mari surse de finanțare a investițiilor în rețele:
- Din sursele operatorilor de rețele, care în mare parte sunt din tarifele de rețea încasate
- Din sursele utilizatorilor de rețele, în cazul investițiilor ineficiente economic, când utilizatorii cofinanțează dezvoltarea rețelei
- Din finanțări nerambursabile
Pentru a reduce impactul asupra consumatorilor trebuie găsite soluții de a stimula utilizarea fondurilor nerambursabile, completat, cum am mai spus, cu suplimentarea acestor fonduri pentru dezvoltările de rețele.
Trecând peste nevoia de investiții (CAPEX), modificările mai radicale din punct de vedere conceptual trebuie să vină în partea de recunoaștere a costurilor cu operarea (OPEX), unde trebuie incentivate noi mecanisme și concepte cum ar fi: servicii de flexibilitate ca alternativă la investiții pentru întărirea rețelelor sau ca soluții de management al congestiilor, soluțiile de stocare care să crească flexibilitatea rețelelor sau a centralelor regenerabile, răspunsul la cerere, clienții activi, etc. Aceste lucruri vor contribui la transformarea și adaptarea rețelelor de energie la noile realități ale unui sectorului energetic aflat în fața unei schimbări radicale.