Update articol:

Iulian Iancu: Hidrogenul poate sta la baza unei noi revoluții tehnologice și digitale; avem nevoie de un plan de acțiune la nivel național şi legislaţie specifică

Investițiile verzi vor fi un motor-cheie al recuperării, nu un obstacol în calea acesteia”

Hidrogenul reprezintă în momentul de față cea mai spectaculoasă soluție în fața noilor provocări, a declarat deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, preşedinte al Comitetului Naţional Român –World Enery Council (CNR-CME), la Conferința Ro-Hydrohub, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ce a avut tema: „Hidrogenul ca vector alternativ de energie”.

În opinia domnului Iancu, hidrogenul poate sta la baza unei noi revoluții tehnologice și digitale: “Este utilizat pentru multiple aplicații pe lângă cele clasice din domeniul industrial, astăzi există tehnologii mature comercial  pentru producerea de energie electrică, termică, apă caldă, stocarea de energie, conversia gazului metan, mobilitate (de la autoturisme, camioane, trenuri, vapoare până la avioane). În prezent, însă, este utilizat în total mixt de energie la nivel mondial doar în procent de circa 1% şi mai ales în procesele de producție industrială de la rafinării până la îngrășăminte chimice, iar din acest 1% doar 4% este hidrogen verde”. 

Iulian Iancu a explicat: “În ultimele 4 luni ale acestui an, am început cu toții să realizăm că trăim într-un sistem de complexitate infinită aflat într-un echilibru extrem de fragil şi care este  afectat zilnic de foarte  mulți factori.  Acești factori, cum ar fi volatilitatea prețului petrolului (care a culminat cu prăbușirea preţului la sfârşit de aprilie, prăbuşire care afectează toate pieţele, dar mai ales  piețele de energie), conflictele regionale, migrația, actele de terorism (cu care se pare că ne-am obișnuit deja), schimbările climatice cu efecte din ce în ce mai dezastruoase, culminând cu incendii fără precedent ca cele din  2019, din pădurile amazoniene, sau incendiile de vegetație din Australia considerate un Cernobîl al schimbărilor climatice, toţi aceşti factori ne expun în faţa a trei mari categorii de provocări: SECURITATE, SCHIMBĂRI CLIMATICE şi INEGALITATE SOCIALĂ.

Aceşti factori de perturbare ne atrag atenția că omenirea nu mai poate să continue cu acest sistem de dezvoltare economică. 

La nivel global statele lumii, în încercarea de a schimba acest  model de dezvoltare economică nesustenabil în 2015 în Adunarea ONU de la New YORK, au adoptat Agenda pentru Dezvoltare Durabila structurată pe cei trei piloni ai dezvoltării durabile – economic, social şi mediu. Însă în implementarea acestei Agende vedem că anumite repere s-au schimbat dramatic.

Noi spuneam că ne vom baza pe gaze naturale până în 2050, gazele naturale fiind considerate regele tranziţiei energiei și că petrolul va atinge un vârf în 2040-2045, moment de la care va începe procesul de declin al acestei resurse care a revoluţionat omenirea în a doua parte  a secolului al XIX-lea şi cu o spectaculoasă dezvoltare în secolul al XX-lea.

Petrolul s-a prăbuşit însă în anul 2020 la cotaţii negative în premieră în istoria acestuia,  iar gazul natural îl găsim astăzi  cu 4,7 euro în Hub-ul de la Viena. Adică circa 20 de lei/MWh, când noi discutam de 110 de lei acum 7-8 luni?

Acest tip de transformare se traduce și printr-o oportunitate unică în valorificarea noilor tehnologii”.

Provocările pe care le menţionam mai sus, respectiv cele de securitate, schimbări climatice si  inegalitate socială s-au agravat în ultimii ani, mai ales anul acesta, și nu s-au diminuat, spune domnul Iulian Iancu, adăugând că trebuie să găsim soluțiile pentru relansarea economiei şi dezvoltarea pe baze durabile.

Domnia sa a menţionat: “Comunitatea  energetică la nivel internațional ne atrage atenția că vom înregistra schimbări fundamentale în pattern-ul domeniului energetic, în special al consumului, vom înregistra o accentuare a politicilor de decarbonare – care vor fi un motor de dezvoltare economica  în special la nivelul Uniunii Europene şi mă refer aici în special la Green Deal”.

Însă, începând de miercuri, Comisia Europeană și-a prezentat propunerea pentru un plan major de recuperare. Pentru a garanta că redresarea este durabilă, echitabilă, incluzivă și corectă pentru toate statele membre, Comisia Europeană lansează  un nou instrument de recuperare, Next Generation EU, incorporat într-un buget UE , modern și modernizat pe termen lung. De asemenea, Comisia a dezvăluit programul său de lucru ajustat pentru 2020, care va acorda prioritate acțiunilor necesare pentru a impulsiona recuperarea și relansarea economiei  Europei.

În cadrul acestui nou program distingem finanțare și atenție specială pentru energia regenerabilă, în special eoliană, solară, și o ”lovitură de pornire” pentru economia bazată  pe  hidrogen curat în Europa.

România,  în acest nou context, ar trebui să integreze pe deplin pachetele economice naționale și europene propuse cu Acordul Verde european și să contribuie la accelerarea investițiilor necesare, în special la conducerea unei electrificări bazate pe energie regenerabilă.

Milioane de angajați din lanțurile de valoare ale energiei regenerabile și eficienței energetice din Europa în sectoarele de energie electrică, încălzire, răcire, construcții și transport, precum și asociații de sprijin susțin acest angajament și solicită Comisiei UE să:

  • Integraţi pe deplin pachetele de stimulare economică propuse și Acordul verde european (propus de Consiliul European).
  • Investițiile într-o infrastructură cu emisii de carbon zero și soluții inovatoare reprezintă cea mai bună și cea mai eficientă cale de redresare economică la nivel național și supranațional, pregătind în același timp motivele pentru un sistem energetic sigur și durabil.

În special, va trebui să acționăm în domenii în care statele membre ale UE au înregistrat succes și în care pot merge mai departe: integrare inteligentă, energie eoliană off-shore, stocare de energie, decarbonizarea gazelor  și cărbunelui, hidrogen, eficiență energetică, în renovarea clădirilor, în participarea activă a cetățenilor și a comunităților; în efortul necesar pentru ca pachetele de criză să fie corecte și inclusive. Aceste subiecte vor trebui să se afle pe masa guvernului României și să se regăsească în special în pachetul de măsuri pe care România  trebuie să-l realizeze .

Investițiile verzi vor fi un motor-cheie al recuperării, nu un obstacol în calea acesteia”.

Concluzia esenţială a specialiştilor în energie din 112 state membre WEC este că trebuie să introducem în strategiile noastre, să intrăm intersectorial cu instrumente investiţionale în tehnologiile curate, în vectorii energetici de tehnologii curate, a spus Iulian Iancu, precizând că este nevoie de o nouă revoluție tehnologică și digitală iar pentru noi hidrogenul trebuie să fie în centrul acestor politici.

*Anul hidrogenului

România este, de aproape 100 de ani, membru fondator al unei organizaţii mondiale care se numeşte Consiliului Mondial al Energiei(World Energy Council). Iulian Iancu a declarat că sunt specialişti în România care lucrează de ani buni în cadrul acestei organizaţii şi fac prezentări la Consiliul Mondial al Energiei atrăgând atenţia asupra hidrogenului în mod special.

Domnia sa a spus: “Am dedicat anul acesta hidrogenului, încă din decembrie 2019, şi iată că abia acum UE şi întreaga omenire se orientează către hidrogen.

UE trebuie să ajungă la investiții de 2400-2800 GW putere instalată până în 2050, iar la nivel mondial se menține același trend, adică dublarea consumului de energie electrică, ceea ce  înseamnă investiții de peste  40 trilioane de dolari în capacități noi de producție, dezvoltarea sistemelor energetice pe tot lanțul acestuia de la producție, transport, distribuție, furnizare, interconectare piețe până la digitalizarea acestuia. Pentru aceasta, în acest interval de timp, trebuie, în paralel, să renunțăm la toate capacităţile pe cărbune, petrol, gaze și să intrăm în capacități curate. Cheia este fotovoltaicul , eolianul, în special eolian offshore și mai ales HIDROGENUL.

În 2008 am lansat în România legea energiei regenerabile. La fel și în UE. Știți ce s-a întâmplat în cei zece ani? Am pierdut o decadă,  și nu am demonstrat încă rentabilitatea renovării locuințelor, mașinile cu emisii zero erau doar prototipuri și nu au evoluat foarte mult și nici nu am valorificat faptul că  turbinele eoliene costau de 3 ori mai mult decât astăzi, iar panourile fotovoltaice  de 7 ori…

Abia acum vedem că aceste tehnologii pot să capete dezvoltare și prin susținerea programelor din Green Deal (și mai ales prin noul program european lansat miercuri), dar au nevoie de stocare.

Iată prima aplicație a hidrogenului – stocarea, pentru a face posibilă interconectarea  în sistem și valorificarea pe vârfurile de consum în modul cel mai eficient a energiei electrice.

O altă aplicație a hidrogenului extrem de importantă pentru România este cea a soluțiilor  tehnice bazate pe utilizarea hidrogenului în sisteme de asigurare cu energie termică a comunităților rurale care iau în considerare următoarele opțiuni:  adaos de hidrogen în rețeaua existent de gaze naturale (amestecuri de 2%, 5% sau 10%, 20%),  conceptul Power-to-Gas, care constă în obținerea de gaz metan prin combinarea hidrogenului, obținut din electroliza apei cu ajutorul energiei regenerabile, cu dioxidul de carbon captat din diferite surse poluante, utilizarea unui gaz de sinteză cu un conținut bogat în hidrogen, obținut din reformarea catalitică a gazului metan, dar cu sechestrarea carbonului și de asemeni utilizarea de hidrogen pur obținut prin electroliza apei folosind surse regenerabile de energie.

O a două aplicaţie a hidrogenului – ştim că  40 % din energia lumii este consumată în clădiri. Pentru clădiri nouă ne trebuie o soluţie care să înlocuiască soluţia actuală. România are gaze naturale, iar în prezent cu acestea ne acoperim 92% din consumul intern. Dacă valorificăm zăcămintele aflate în producție precum și zăcămintele noi deja identificate prin ANRM, noi putem să ne acoperim consumul pe două paliere – să extindem distribuțiile de gaze acolo unde este eficient din punct de vedere economic, dar acolo unde nu mai este eficient la capătul acestor rețele, să facem conversia în hidrogen și să distribuim mai departe hidrogenul după caz prin conducte, auto, energie electrică sau stocare.

Mai avem circa 90.000 de locuințe în această țară unde nu avem racord la  energia electrică. Aş începe cu ei, cu satele izolate, care nu au alternativă, refuzându-li-se până în prezent  racordul la energie electrică și și gaze naturale pentru că sunt costurile foarte mari, iar fotovoltaicul şi eolianul nu și-au manifestat interesul până în prezent.

De asemenea, în industrie avem industrii precum cea a  îngrășămintelor chimice, rafinării, procesare chimică, toate utilizând  hidrogenul în procesul de producție.

Transportul – aviatic, auto, în comun, trenul, vaporul – toate se pot baza pe hidrogen.

Aici desprindem necesitatea unui plan de acțiune la nivel național realizat în mod “holistic” și care se adresează deopotrivă clădirilor (consumatorului casnic în mod special îi putem asigura, prin reţele de distribuţie, o soluţie pentru încălzire, apă caldă, în paralel cu extinderea reţelelor de apă), industriei, transportului, energiei, stocării. Stocarea era soluţia magică așteptată de comunitatea energetică de foarte mult timp”.

Iulian Iancu spune că este nevoie de o lege specială în domeniul hidrogenului, de legislaţie secundară, standardizare, norme de proiectare, întreţinere, exploatare a acestor reţele și aparate de utilizare, și, foarte important, educație – de la copii în  școală, facultate tehnică în special pentru acest domeniu până la consumatorul casnic cu noul lui rol cheie în sectorul energetic, acela de prosumer.

Domnia sa ne-a spus: “Iată două din slideurile prezentate în cadrul conferinţei pentru a înțelege mai bine cât de important este hidrogenul pentru UE, mai ales  în noul context de definire a unui pachet de măsuri pentru relansarea economiei Europene și în consecință cât de important este pentru România. 

 

 

Imaginea de mai sus ilustrează schema proiectului privind „Opțiuni de transport și stocare a energiei  electrice”, cu un buget de 11.772.833 EUR, și cu o contribuție UE de 7.063.700 € (60%). Proiectul este destinat pentru realizarea interconectării între Endrup (DK) și Eemshaven (NL) (cunoscut sub numele de cablu COBRA) și rețelele centrale TEN-T de pe Coridoarele Mării Nord-Baltice și Rin-Alpilor.

Obiectivul principal al proiectului este de a demonstra viabilitatea tehnică și comercială a soluțiilor de alimentare cu hidrogen în contextul replicabilitatea soluțiilor către alte regiuni.

După finalizarea proiectului este planificată implementarea soluțiilor de gestionare a rețelei, pentru a facilita implementarea cablului COBRA, împreună cu crearea unei rețele de distribuție și distribuție de hidrogen în Groningen și regiunile învecinate conectate la rețeaua TEN-T.

În figura de mai jos puteți vedea statele cele mai active până în prezent în implementarea tehnologiilor de valorificare a hidrogenului în aplicații multiple de la stocarea energiei  electrice până la conversia gazelor naturale în hidrogen și distribuția acestuia prin rețele de distribuții prin transportul auto, prin conducte de polietilenă în rețea  proprie sau utilizând rețelele de distribuție a gazelor naturale.

 

Vă invit să urmărim împreună evoluția acestor tehnologii cu convingerea că va fi una din cele mai spectaculoase dezvoltări din ultima sută de ani ca paletă de utilizare și efecte benefice asupra mediului și vieții”. 

 

 

 

 

 

 

BVBStiri BVB

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (20/10/2020)

Completarea ordinii de zi a AGEA convocata pentru data de 2/3 noiembrie 2020

ALRO S.A. (ALR) (20/10/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (19/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 12 - 16.10.2020