Trebuie să corelăm politica accelerată de gazefiere a țării cu definirea strategiei cu privire la hidrogen, a spus Iuliana PĂNESCU, Head of Treasury la Premier Energy, la cea de-a treia ediție a Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă, miercuri, 23 noiembrie 2021.

La nivelul anului 2019, undeva la sub 40% din gospodăriile din România erau racordate la o rețea de gaze, a spus Iuliana PĂNESCU, adăugând: “Asta se întâmplă în special în mediul urban, în timp ce, în mediul rural, încălzirea se face în continuare preponderent cu masă lemnoasă, care știm cu toții că e mult mai poluantă și mult mai scumpă. (…)

Asta înseamnă că avem un potențial destul de mare de a continua dezvoltările în rețeaua de gaze, înseamnă că România trebuie să fructifice oportunitățile pe care le are în a accesa fondurile din cadrul PNRR, fonduri care sunt în general puse la dispoziția noastră pentru a dezvolta infrastructura de distribuție a gazelor naturale, dar în esență din surse regenerabile.

Asta presupune ca trebuie să cercetăm cum anume amestecăm gazele naturale cu hidrogenul, și mai ales hidrogenul verde,  pentru că, în opinia Uniunii Europene, hidrogenul verde este vedeta tranziției energetice, iar România trebuie să învețe să se adapteze sau să învețe să o folosească. România face hidrogen de mai bine de 100 de ani, dar vorbim de un hidrogen gri, nu de un hidrogen verde, adică nu cel care provine din electroliza apei.”

Iuliana PĂNESCU atrage atenţia că avem o lipsă de convergență în politici: „În România, avem o legislație care vizează creșterea gradului de racordare la rețelele de gaze și o accelerare a construirii rețelelor de gaze, în timp ce, în cadrul PNRR, distribuitorii vor trebui să distribuie acest gaz verde, dar nu avem neapărat o congruență a celor două legislații. Noi, ca distribuitor, dezvoltăm rețele în continuare, o facem într-o inerție naturală și organică a business-ului, însă nicăieri nu avem o obligație, nu avem specificat că trebuie să distribuim și hidrogen, deși știm că ăsta e viitorul. Spun asta pentru că densitatea moleculară a hidrogenului necesită anumite materiale și tehnologii care sunt poate un pic diferite sau necesită un upgrade față de cele pe care le folosim în prezent. E drept că, de o bună perioadă încoace, noi, ca și distribuitor, folosim deja materiale care știm că, în teorie, pot acomoda distribuția de hidrogen, însă nu avem o practică. Noi, ca țară, avem mult de recuperat din punctul acesta de vedere.”

Totodată, trebuie să vorbim de recalibrarea sistemului de transport și, în același timp, să gândim o strategie de operare a acestei rețele, mai spune Iuliana PĂNESCU: „Trebuie să gândim o corelare a politicii accelerate de gazefiere a țarii cu definirea strategiei cu privire la hidrogen. E drept că Uniunea Europeană are niște obiective foarte ambițioase. Se dorește ca, pentru orizontul 2030, 40.000 de km de rețea de conducte de gaze să poată acomoda distribuției hidrogenului. Totodată, investițiile în aceste rețele sunt semnificative, vorbim de câteva miliarde de euro, până la maxim 80 de miliarde. Mai mult decât atât, 70% din conductele ce vor distribui în viitor hidrogen verde ar trebui să provină din reconvertirea rețelelor existente, or acest lucru presupune investiții și know-how pentru amestecarea celor două tipuri de combustibili.”

Potrivit doamnei Pănescu, România beneficiază de jumătate de miliard de euro strict pentru dezvoltarea acestor rețele – să le numim inteligente și sisteme de măsurare a consumului: “Dacă ne uităm comparativ cu țările din Uniunea Europeană, noi suntem mai micuți. De exemplu, Franța face o implementare de 2 miliarde de euro în sensul acesta, dar e bine că ne putem alinia la pionierii în domeniu și sperăm să vedem cât de curând acest hidrogen verde și în România, transpus evident și către consumatorii finali. Bineînțeles că acești consumatori finali ar trebui, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să își calibreze echipamentele și sistemele de utilizare.

În concluzie, e clar că potențial avem, rămâne practic doar la latitudinea noastră să alegem proiectele potrivite și să demarăm investițiile din sursele pe care le avem la dispoziție.

Premier Energy, ca numărul trei în distribuție de gaze naturale în România, se uită cu mare atenție la tot ce presupune Green Deal și totodată ce înseamnă tranziția către o energie verde. Într-adevăr, sunt mai multe fonduri care sunt puse la dispoziția României și consider că România are o oportunitate unică în momentul de față în a recupera din decalajele față de celelalte țări europene”.