Compania Jiangxi Copper din China şi Metallurgical Corp of China (MCC) au anunţat luni că monitorizează situaţia din Afganistan şi vor impulsiona activitatea minei de cupru Mes Aynak când situaţia o va permite, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

În 2008, Jiangxi Copper şi MCC au semnat un contract de leasing pe 30 de ani pentru această mină, care are rezerve estimate la 11,08 milioane de tone de cupru. În acest proiect, Jiangxi Copper deţine o participaţie de 25%.

“Din cauza situaţiei instabile din Afganistan, nu s-au efectuat lucrări de construcţii substanţiale la mina Mes Aynak. Compania va monitoriza situaţia şi va accelera construirea proiectului când situaţia o va permite”, a informat Zheng Gaoqing, preşedintele Jiangxi Copper, la o conferinţă de presă online.

Mes Aynak, aflată la aproximativ 40 de km de capitala Kabul, este de asemenea locul unde se află străvechi ruine budiste, iar activiştii au cerut prezervarea lor.

Zheng a dat asigurări că Jiangxi va prioritiza de asemenea obţinerea de resurse ca principală strategie şi va căuta pe plan global mine pentru a face investiţii.

“Creşterea preţului la cupru a adus unele beneficii directe propriilor zăcăminte de minereuri ale companiei”, a declarat Zheng, adăugând că se aşteaptă ca preţul cuprului să rămână la un nivel ridicat, ţinând cont de perspectivele optimiste privind consumul de energie.

Preţul cuprului la Shanghai Futures Exchange a crescut anul acesta cu peste 21%, în urma redresării cererii globale şi a măsurilor de stimulare a economiei pe plan mondial.

În trimestrul doi din 2021, Jiangxi Copper a înregistrat cel mai ridicat profit trimestrial net din ultimii zece ani.

Cotaţia cuprului a depăşit în aprilie pragul de 10.000 de dolari pe tonă, pentru prima dată după luna ianuarie 2011, alimentată de cererea puternică venită din China şi de tendinţa de depreciere a dolarului. La bursa de metale de la Londra (LME), cotaţia cuprului a trecut, pentru scurt timp, de 10.000 de dolari pe tonă, după patru şedinţe consecutive de creştere şi un avans de peste 25% începând cu data de 1 ianuarie 2021.

Apetitul mondial pentru cupru provine în principal din China, care consumă jumătate din producţia planetei. Grupul Internaţional de Studiu al Cuprului (ICSG) a estimat recent că cererea de cupru a Chinei a crescut cu 13% în 2020. Iar tendinţa de creştere nu pare să se oprească în condiţiile în care la mijlocul acestei luni autorităţile de la Beijing au anunţat o creştere economică record în primul trimestru, un avans de 18,3% în ritm anual.

“Precedentul record istoric din februarie 2011 va fi probabil depăşit”, subliniază analistul Commerzbank, Daniel Briesemann.

În data de 15 februarie 2011, tona de cupru a atins un preţ de 10.190 de dolari la LME, o cotaţie care până acum nu a fost egalată. Utilizat intens în industrie, în special la producţia de circuite electrice, cuprul este folosit şi ca un indicator al stării de sănătate a economiei mondiale, fiind denumit Doctorul Cupru (Dr Copper).