Franța se află pe o traiectorie fiscală „nesustenabilă” și s-ar putea să fi devenit „prea mare pentru a fi salvată” de Banca Centrală Europeană, a avertizat economistul laureat al Premiului Nobel Paul Krugman, potrivit CNBC. Fostul președinte al BCE Jean-Claude Trichet susține, la rândul său, că politicienii francezi trebuie să ajungă la un compromis care să restabilească încrederea piețelor, condiție necesară pentru o eventuală intervenție a băncii centrale.
Franța se confruntă cu riscul unei crize a datoriei și ar putea fi deja „prea mare pentru a fi salvată” de Banca Centrală Europeană, potrivit economistului laureat al Premiului Nobel Paul Krugman.
Protestele studenților față de subfinanțarea educației continuă să zguduie Franța, în timp ce premierul Sébastien Lecornu încearcă să obțină adoptarea unui controversat buget pentru 2027, care prevede o consolidare fiscală de ordinul zecilor de miliarde de dolari.
Într-o postare publicată joi pe Substack, Krugman a afirmat că Franța se află pe o „traiectorie fiscală nesustenabilă”, confruntându-se cu creșterea costurilor cu dobânzile aferente datoriei publice, în timp ce deficitele bugetare ridicate agravează nivelul deja mare al datoriei raportate la PIB.
În opinia sa, una dintre problemele importante este faptul că Franța nu a reușit să rezolve problema vârstei relativ scăzute de pensionare, în contextul îmbătrânirii populației.
„Dependența Franței de euro înseamnă că este foarte ușor de imaginat cum această pierdere de încredere s-ar putea transforma într-o criză urâtă… Am văzut acest film în perioada 2009-2012, mai întâi în Grecia, apoi în Portugalia, Spania și Italia”, a scris Krugman, referindu-se la criza datoriilor suverane care a determinat intervenții ample din partea BCE.
Krugman a descris mecanismul prin care o pierdere a încrederii investitorilor s-ar putea transforma într-o criză: „Mai întâi, investitorii încetează să cumpere obligațiunile unei țări din zona euro, ceea ce creează perspectiva ca guvernul să fie forțat să intre în incapacitate de plată, pur și simplu pentru că nu dispune de numerarul necesar pentru plata dobânzilor și a principalului datoriei. Teama de default determină apoi și mai multe ieșiri de capital, ceea ce amplifică temerile privind incapacitatea de plată și majorează dobânzile, iar cercul vicios se adâncește.”
Krugman a amintit celebrul angajament din 2012 al președintelui BCE de atunci, Mario Draghi, potrivit căruia instituția va face „orice este necesar” pentru a evita intrarea statelor în incapacitate de plată.
Potrivit economistului, piețele au acceptat această asigurare în mare măsură deoarece țările din sudul Europei au aplicat reduceri masive ale cheltuielilor.
Salvarea Franței ar fi însă „extrem de costisitoare” pentru BCE și ar genera controverse politice atât timp cât țara se îndepărtează „și mai mult de responsabilitatea fiscală”, a continuat Krugman.
„Franța ar putea să fi trecut linia de la «prea mare pentru a eșua» la «prea mare pentru a fi salvată». Pe scurt, este foarte ușor de descris un scenariu cu adevărat urât al unei crize franceze, care ar provoca diviziuni extrem de puternice în Europa”, a scris acesta.
Fostul președinte al BCE Jean-Claude Trichet le-a cerut vineri politicienilor francezi, într-un interviu pentru CNBC, să ajungă la un compromis pentru reducerea deficitului celei de-a doua economii ca mărime din Uniunea Europeană.
Trichet, care a condus BCE între 2004 și 2011, a declarat: „Mingea este în terenul guvernului și al Parlamentului francez și au o muncă dificilă de făcut.”
În eventualitatea unei destabilizări, există numeroase instrumente care și-au demonstrat eficiența în trecut, a explicat fostul guvernator al Banque de France.
Printre acestea se numără Mecanismul European de Stabilitate (ESM) și, în situația cea mai extremă, Transmission Protection Instrument (TPI) al BCE, instrument aprobat în 2022, dar care nu a fost utilizat până acum și care urmărește menținerea stabilității piețelor în perioadele de fragmentare a zonei euro.
O intervenție ar presupune însă ca guvernul francez să solicite ajutorul BCE, ceea ce autoritățile de la Paris afirmă în prezent că nu este necesar, a precizat Trichet.
„Recomandarea mea pentru toate sensibilitățile politice din Franța – și știm că situația este complexă în perspectiva pregătirii alegerilor prezidențiale – este ca toate să dea dovadă de responsabilitate în aceste circumstanțe”, a spus fostul șef al BCE.
„Toate sensibilitățile politice, oricare ar fi ele, trebuie să înțeleagă că a venit momentul să demonstreze Franței și participanților la piață că sunt responsabile.”
Trichet le-a cerut politicienilor francezi să demonstreze că pot ajunge la o soluție credibilă: „Le cer, desigur, să fie cât mai eficienți posibil în discuțiile lor și să demonstreze că pot furniza ceva care să fie credibil. Aceasta este, bineînțeles, una dintre condițiile pentru activarea TPI.”
Experiența crizei datoriilor suverane arată, potrivit fostului președinte BCE, că sprijinul extern nu poate înlocui măsurile luate de statul aflat în dificultate.
„Mai întâi trebuie să te ajuți singur, pentru că nu putem câștiga dacă tu însuți nu îi convingi pe participanții la piață, pe investitori și pe cei care economisesc că ești credibil.”
Franța trebuie, în primul rând, să convingă că se îndreaptă în direcția corectă, a concluzionat Trichet.
| Știri BVB