Trebuie să învățăm efectiv băncile ce înseamnă piața de energie eoliană, că nu ne rezumăm doar la niște elemente de investiții simpliste, vorbim de proiecte de ordinul sutelor de milioane, a declarat Liviu GAVRILĂ, Vicepreședinte RWEA (Asociația Română Pentru Energie Eoliană), la cea de-a șaptea ediție a Forumului Energiei organizat de Financial Intelligence. Potrivit domniei sale, este cumplit de greu să securizezi finanțări.
Liviu Gavrilă a explicat: “Pentru industria eoliană s-au întâmplat lucruri bune în ultima perioadă. Am avut o primă rundă de CFD (contracte pentru diferență), s-a publicat ordinul și urmează o nouă rundă. Avem speranțe că, în sfârșit, pe lângă sutele de MW care sunt în acest moment în construcție, începem să mișcăm niște lucruri.
Aș vrea să aduc în discuție dezvoltatorul de proiecte eoliene, care este primul din lanț. Acesta încearcă să securizeze niște terenuri, cu un acces la rețea, încearcă să facă un proiect pe care ulterior să îl finanțeze sau să-l vândă cuiva și acel cineva să-l finanțeze, să-l construiască și să-l și opereze de preferat pentru o perioadă de timp. Să știți că acest dezvoltator, în acest moment, se chinuie, paradoxal, cu aceleași probleme care există de vreo trei-patru ani de zile. Din păcate, vorbim despre aceleași lucruri. În continuare, există probleme în zona de dezvoltare proiecte, plus sau minus sunt cam aceleași.
Au existat și pe la Minister și pe la ANRE diverse ordine sau elemente de reglementare care vin să adreseze punctual anumite lucruri, însă este nevoie revizuire a întreg spectrului și este nevoie nu doar de entitățile care au directă legătură cu energia, ci mai sunt și celelalte instituții din spectrul public care trebuie să-și revizuiască diversele lucruri.
Urmează să fie implementată Directiva și sperăm ca o bună parte din piedici să fie eliminate, dacă nu…noi ne-am construit o reziliență și sperăm că vom reuși. Dar e un cost pentru dezvoltatori să reușească să își țină vii proiectele și să își rezolve fiecare din aceste probleme pe care le întâmpină.
Dacă mă refer la operatorul de rețea, acesta are nevoie la rândul lui de predictibilitate ca să știe unde să investească și cum să acceseze. Problema este că până nu își rezolvă primul din lanț problema, nici pentru operatori nu o să fie foarte clar.
După operatorul de rețea, urmează investitorul care întâmpină alte probleme. Trebuie să învățăm efectiv băncile ce înseamnă piață, că nu ne rezumăm doar la niște elemente de investiții simpliste. Trebuie să înțelegem dependențele și mulțimea de factori care sunt congruenți în ceea ce înseamnă un proiect de ordinul sutelor de milioane. Proiectele eoliene sunt foarte capex intensive și, din punctul acesta de vedere, o bancă trebuie să înțeleagă în profunzime situația, pentru că, dacă ne uităm la curbele de preț, la Q-urile de anul trecut sau la ce se întâmplă și acum, o să vedeți că există o volatilitate uriașă.
Investitorul merge la o bancă și trebuie să o convingă, dar banca cere din nou acel leveraje, adică modalitățile prin care să securizeze investiția, cum ar fi PPA. Și aici ajungem practic la una dintre cele trei mari probleme și anume partea de lichiditate a pieței, impredictibilitatea. În continuare este cumplit de greu să securizezi finanțări.
A doua poveste care încet- încet vine să fie rezolvată de timp este cea cu proiectele speculative, pentru că au început să-și producă efectele garanțiile și toate elementele de filtrare a proiectelor.
Nu în utimul rând, în sfârșit, vedem investitori deciși. S-au văzut în prima rundă de CFD, se vor vedea și în a doua.
Sper două lucruri:
- Să nu mai modificăm din nou lucrurile, pentru că ne place să modificăm și să schimbăm mereu. Problemele se pot rezolva, doar să nu facem în permanență noi și noi schimbări și să aducem pe masă noi și noi provocări. Dar indiferent de complexitate, ele se pot rezolva.
- Să lăsăm ca lucrurile să se întâmple, pentru că vine un val urât peste noi și anume acela al repowering. Atenție că, în următoarea fereastră de 3-5 ani de zile, va trebui să adresăm un subiect care va fi cel puțin la fel de fierbinte ca cel care este acum pe masă, și anume de construire. Să sperăm că vom reuși să facem între 3 și 6 GW noi de eoliană în acești 3-5 ani până la offshore, în care cu adevărat ne punem speranță. Trebuie să ne pregătim din timp pentru repowering”.
Referitor la eliminarea ATR (aviz tehnic de racordare, domnul Liviu Gavrilă a declarat: “Părerea mea este să nu schimbăm anumite lucruri, până nu rezolvăm anumite probleme. Dar există un principiu cu care pot fi de acord – avizul CTS este cel care ți-a dat ștampila materializării unui proiect, înțelegem și buna-credință din spatele reglementatorului. Nu știu câți au fost la o discuție cu băncile, dar este extrem de greu să convingi că lucrurile sunt bine intenționate, au o logică și o structură, dar te lovești de unele opreliști de reglementare sau aspecte juridice pe care ți le impune banca.
Trebuie să explicăm băncii că eliminarea ATR vine să ajute proiectul și nu trebuie să o privească ca pe o povară în plus, ci dimpotrivă, vine doar ca să clarifice situația. Cred că dacă vor reuși asta, s-ar putea să fie bine, dar depinde de cum o vom face”.