Strategia Energetică a României a început drumul spre adoptarea prin lege a Parlamentului, nu prin Hotărâre de Guvern, anunţă Andrei  Maioreanu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei.

Acesta a scris pe Facebook: “Am spus-o de nenumărate ori și o repet: România are nevoie cât mai repede de o Strategie Energetică. Un document asumat de statul român care să fixeze reperele dezvoltării (nu ale stagnării sau distrugerii!) sectorului energetic. La sfârșitul anului trecut, Strategia Energetică pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 era în faza dezbaterii transfrontieră. Din păcate, guvernul liberal a ignorat eforturile acelor specialiști care au lucrat la document. Lucrurile au rămas în pom, așa cum este în pom întreaga economie românească sub mâna „pricepută” a cabinetului Orban.

Astfel, mai mulţi parlamentari PSD au depus la finalul lunii mai o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012, solicitând dezbaterea în procedură de urgenţă.

Legea energiei electrice și a gazelor naturale prevede la art.4, alineatul (1) că Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort și se aprobă de Guvern, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri.

Prin prezentul proiect se propune ca Strategia energetică, după aprobarea în Guvern, să se adopte de către Parlament, prin lege, astfel încât să devină un punct de referință pentru reglementările și politicile din domeniul energiei. Totodată se completează textul și se introduce prevederea potrivit căreia și Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor climatice 2021-2030 se va aproba în aceleași condiții, prin lege, de către Parlament.

Potrivit Expunerii de motive, Strategia Energetică a României a fost realizată inițial pentru orizontul de timp 2007 – 2020, ținând cont de necesitățile specifice și de obligațiile internaționale ale României, dar și de realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic național la acel moment, urmând să sufere periodic ajustări, în funcție de dezvoltarea tehnologică, modificările strategiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene și evoluțiile din piața națională de energie.

În cursul anului 2016 a fost realizată “Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, ulterior fiind elaborată versiunea actualizată a Strategiei pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, care ţine cont de schimbările produse în ultima perioadă la nivel național și mondial.

Expunerea de motive precizează: “Concomitent cu versiunea strategiei energetice din anul 2016, a fost realizat un studiu complex de modelare macroeconomică, cu simularea și compararea a numeroase scenarii de dezvoltare. Pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim ales (coroborând datele anului 2017, obiectivele Strategiei Energetice și obiectivele de investiții strategice) arată o creștere a producției de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030. Energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, circa 14,9 TWh.

Strategia analizează și perspectiva sistemului energetic național pentru anul 2050. Proiecțiile anului 2050, chiar dacă au un grad mai mare de incertitudine, sunt relevante din punct de vedere al viziunii și obiectivelor findamentale ale dezvoltării sistemului energetic asumate prin Strategie. Strategia Energetică a României a fost realizată pentru orizontul de timp 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, ţinând cont de necesitățile și de obligațiile internaționale ale României, dar și de realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic național pentru acest moment.

Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 este un document care definește- viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic. De asemenea, documentul indică reperele nafionaie, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic.

Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate. Dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României. Creșterea sistemului energetic înseamnă: construirea de noi capacități; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export. Sistemul energetic național va fi astfel mai puternic, mai sigur și mai stabil.

Strategia Energetică are opt obiective strategice fundamentale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2019-2030 și orizontul de timp al anului 2050 si, conform viziunii, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiții strategice de interes național. Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții strategice de interes național următoarele obiective: finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă; realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești; realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari; realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 acoperă o perioada de 10 ani și oferă o privire de ansamblu a situației actuale în domeniul energiei și schimbărilor climatice, a politicilor și măsurilor în vigoare și stabilește obiective naționale pentru fiecare dintre cele 5 dimensiuni ale Uniunii Energetice, precum și măsuri corespunzătoare pentru atingerea respectivelor obiective. Proiectul PNIESC a fost supus consultării publice în perioda 29.11-10.12.2018, fiind inițiat un proces de consultare regională, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind Guvernanță Uniunii Enegetice. În elaborarea planurilor naționale integrate privind energia și climă, statele membre se bazează pe strategiile energetice naționale. Pentru a se putea realiza planurile de dezvoltare ale tuturor actorilor din piața de energie (producători, transportator, distribuitori, furnizori) precum și demersurile companiilor în vederea realizării programelor de investiții, inclusiv în zona investițiilor de mediu asumate de România și conforme trendului european, este necesară o stabilitate și predictibilitate legislativă.

Această cu atât mai mult cu cât România are un mix energetic echilibrat și diversificat, bazat, în principal, pe resurse energetice interne, precum cărbunele, petrolul, gazele naturale, potențial hidroenergetic, uraniu. România a investit și a sustinut dezvoltarea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană, energia solară, biomasă și energia produsă în cadrul microhidrocentralelor. Actualul mix energetic poate să asigure în situații critice, cauzate fie de fenomene meteo extreme, fie din motive operaționale,un grad rezonabil de securitate energetică, atât la nivel natinal, cât și regional”.