Şeful OMV Alfred Stern nu mi-a cerut să modific legea off-shore, n-am vorbit despre taxe și impozite, ci am avut discuţii pentru lărgirea sferei de business, în special în industria petrochimică, a declarat în această seară premirul Marcel Ciolacu, la Realitatea TV.
Pe 24 septembrie, Marcel Ciolacu a avut o întrevedere cu delegația OMV Petrom condusă de Alfred Stern, director general executiv și președinte al consiliului de supraveghere OMV, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluția proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră – Neptun Deep, precum și despre alte proiecte de investiții în domeniul energiei.
În această seară, Marcel Ciolacu a spus: “Cu şeful OMV am avut o discuție, fiindcă domnia sa știa de noile măsuri cu reindustrializarea României. Avem o mare problemă – importăm de aproximativ 13 miliarde produse chimice. În primul rând, îngrășămintele atât de necesare agriculturii.
Cu OMV am avut o discuție pentru a lărgi sfera de business pe care o desfășoară în România. Nu aş vrea să intru în detalii foarte multe, pentru că a fost o primă discuție aplicată pe această zonă”.
Întrebat dacă există o speranță să se reînvie industria petrochimică în România, Marcel Ciolacu a spus: “Da. în acest moment, da. Este o discuţie foarte aplicată. 80% din prețul de la îngrășăminte reprezintă prețul gazului . Noi importăm aproape 65% din necesar.
Combinatele au fost vândute și interesul a fost să fie închise. Încă funcționau foarte bine cele din Ucraina. Dar, între timp, cele din Ucraina nu mai funcționează și s-a creat o presiune a pieţei.
Domnul Stern nu mi-a cerut să modific legea off-shore, n- am avut discuții în ceea ce privește taxele și impozitele. Nu ştiu dacă se supără… Chiar am spus că am rămas un pic într- un cerc prea strâns al discuțiilor și, din punctul meu de vedere, de prim ministrul Guvernului României, cred că plătește prea mult avocați, pentru că soluțiile de fapt de dezvoltare le putem găsi împreună. Totuşi OMV Petrom este o companie strategică”.
Întrebat dacă OMV îşi va retrage acţiunea împotriva României (n.r. OMV a dat România în judecată pe clauza de preemţiune din legea offshore privind vânzarea gazului din Marea Neagră), Ciolacu a spus: “Nu ştiu, sunt discuţii, dar e o nouă abordare”.
Industria chimică din România se poate relansa, în condițiile în care urmează să fie extrase gazele din Marea Neagră, începând cu 2027. Astfel, gazul poate fi folosit pentru producția de bunuri cu valoare adăugată mare. Mulţi specialişti spun că e mai bine să avem combinate pentru a crea produse cu valoare adăugată, în loc să folosim gazul pentru ardere sau să îl exportăm.
Strategia Industrială 2024 – 2030 precizează: “În sectorul produselor chimice, se înregistrează o balanță comercială negativă care s-a acutizat în ultimii ani, pe fondul suspendării activităților de producție a îngrășămintelor chimice necesare în agricultură, devenite nerentabile din cauza costurilor energetice.
De pildă, în România, din 11 combinate de producție a îngrășămintelor chimice care existau în 1990, în prezent mai pot fi funcționale în condiții economice avantajoase trei-patru combinate. Din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale, producția de îngrășăminte chimice a fost afectată, iar necesarul este acoperit din importuri, cu afectarea balanței comerciale. Azomureș este unica întreprindere care și-a păstrat obiectul principal de producție dintre aceste trei combinate. Amonil Slobozia și Donau Chem Turnu Măgurele, care ipotetic pot produce, au fost închise sau se află în reorganizare. Investițiile în noi tehnologii nepoluante și în capacități stocare carbon ar determina în perspectivă o relaxare a costurilor cu emisiile de carbon, ținând cont de planul național privind schimbările climatice și obiectivele de reducere a emisiilor.
Pentru menținerea unei producții competitive în industria chimică, ar putea fi folosite fie gaze din producția internă provenite din perimetrele ce urmează a fi exploatate în Marea Neagră, fie din gazele obținute prin biosinteză (hidrogen verde).
Dat fiind contextul regional și constrângerile bugetare, necesarul uriaș de investiții inițiale nu permite o tranziție ”verde” rapidă, impunând corelarea schemelor de retehnologizare, concomitent cu prelungirea scutirii la plată a certificatelor verzi, din schemele de sprijin pentru energia verde. Totodată, trebuie să ținem seama de evoluțiile politicilor climatice la nivelul UE care tind înspre extinderea pieței carbonului și diminuarea cotei de certificate de emisii alocate gratuit industriilor poluante”.
| Știri BVB